Cutremurul din 1977. Totul despre seismul care a ucis 1.424 de bucureşteni

Vineri, 4 martie 1977, ora 21.22.22. La televizor-filmul bulgaresc ”Dulce și Amar”. Urmează 55 de secunde în care toată țara a fost zguduită de unul dintre cele mai mari cutremure înregistrate în țara noastră. Au fost momente de coșmar, panică, disperare. Cutremurul din ’77 a rămas în conştiinţa românilor drept cel mai tragic eveniment din ultimul secol.

Luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la marele cutremur din 1977. Seismul din ’77 a rămas în conştiinţa românilor drept cel mai tragic eveniment de acest gen şi asta nu pentru că a fost cel mai puternic seism care a lovit România în ultimele secole, ci pentru că numărul victimelor a fost însemnat, iar faţa multora dintre oraşele ţării s-a schimbat major.

4 martie 1977. Ora 21 şi 22 de minute. Timp de aproape 56 de secunde, pământul s-a mişcat întâi pe verticală, apoi pe orizontală, cu o magnitudine de 7, 4 de grade pe scara Richter. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, lângă localitatea Nereju, la o adâncime de circa 100 km. Bilanţul oficial a fost de 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi şi 35.000 de locuinţe distruse. Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată ţara.

Majoritatea pierderilor s-au înregistrat în Bucureşti:1.424 de decese, 7.500 de oameni au ajuns la spital cu diverse răni şi 33 de blocuri mari s-au prăbuşit. Între acestea, blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunărea şi Continental, dar şi trei blocuri noi:unul la Gara de Nord, altul la Lizeanu şi OD16 din Militari.

De sub rămăşiţele blocului aflat pe strada Colonadelor n-au mai apucat să vadă lumina zilei actorul Toma Caragiu, poeta Veronica Porumbacu şi soţul ei, criticul Mihai Petroveanu, la care se aflau în vizită, cu soţiile, poetul A.E. Baconsky şi istoricul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ, scenograful Liviu Popa, pianistul Tudor Dumitrescu. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 a murit şi cântăreaţa Doina Badea, alături de soţul şi de cei doi copii ai săi, Andrei şi Bogdan. Tot atunci a pierit şi scriitorul Alexandru Ivasiuc.

Nicolae Ceauşescu se afla în Nigeria

La momentul seismului care a zguduit România, Nicolae Ceauşescu se afla în Nigeria, la un banchet organizat în cinstea sa şi a soţiei. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român l-a anunţat în particular de dezastrul din România. Iniţial, lui Ceauşescu i s-a spus că un cutremur de gradul 10 a distrus total Capitala. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă transmiterea oricăror informaţii. După stabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a cerut un raport al situaţiei şi a dat primele ordine de acţiune. S-a instituit, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României, act prezentat şi de „Scînteia“ a doua zi, pe prima pagină.

În timpul nopţii, delegaţia română s-a întors în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceau­şescu a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia, dând ordine pentru continuarea căutării victimelor, chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.

Ce a urmat după cutremurul din 1977

• Au fost scene cumplite în dimineața zilei de 5 martie. Atunci s-a văzut amploarea dezastrului. Cascadorii de la Buftea s-au grupat și participat alături de militari și voluntari la căutarea supraviețuitorilor.
• În a şasea zi de la căderea cortinei de moloz peste bucureşteni, de sub ruine, din locul unde ar fi trebuit să fie scările blocului Continental, a apărut claia de păr creţ şi grizonat a lui Toma Caragiu. Vărul său, Nelu Adam, l-a luat în braţe. A fost îngropat a doua zi, pe 11 martie 1977, la Cimitirul “Bellu” din Bucureşti nu departe de cavoul lui Constantin Tănase.
• Pe cântăreața Doina Badea, soțul și cei doi băieți ai lor, nu au putut să o identifice în muntele de moloz. Blocul în care locuia artista împreună cu familia a căzut peste cel în care locuia Toma Caragiu.
• Au fost găsiți supraviețuitori chiar și după 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc Continental nu mai puțin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vieții!
• Au fost găsiți supraviețuitori chiar și după 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc Continental nu mai puțin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vieții!
• Toți cei care au supraviețuit cutremurului din 1977, dar au rămas fără locuințe, au fost mutați în blocuri noi. Ritmul în care au fost ridicate noi blocuri a fost infernal.
• Spitalele și cimitirele au fost pline, iar autoritățile comuniste au decis să mărească cimitirele pentru a face loc sicrielor.

Sursa: historia