De ce nu poate ANAF să pună mâna pe averile infractorilor

Inspectorii ANAF sunt arătați cu degetul că nu reușesc să pună mâna pe averile condamnaților, care au prejudiciat statul, dar nimeni nu spune că sistemul informatic este la pământ. În plus, deciziile judecătorești, pe baza cărora Fiscul ar trebui să înceapă procedura de excutare silită, sunt incomplete.

Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA, a declarat marţi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Ea a arătat că s-a depăşit etapa identificării bunurilor şi a indisponibilizării lor şi s-a ajuns în cea în care judecătorii au pronunţat hotărâri definitive în dosarele DNA şi au dispus confiscarea a unui miliard de euro.

Kovesi, presiuni asupra ANAF

Kovesi a afirmat că trebuie pusă întrebarea dacă aceste hotărâri sunt sau nu executate şi care sunt impedimentele în cazul în care nu se întâmplă acest lucru.

Toni Avram, director Executări Silite-cazuri speciale, din cadrul ANAF, a explicat faptul că procedura este extrem de greoaie, din cauza faptului că deciziile venite de la instanțe nu cuprind datele personale, ci doar numele.

Nu avem baze de date actualizate

”Sunt mulți români care poartă același nume și prenume și e dificil să reușești să dai de el”, a explicat acesta.

În plus, surse din cadrul ANAF au precizat pentru Click! faptul că țara noastră nu are o bază de date centralizată actualizată.

”Sunt 20.000 de dosare de executare silită- cazuri speciale- și trebuie să le luăm pe rând. Nouă ni se spune că trebuie să recuperăm un prejudiciu de 60 de milioane de euro, spre exemplu, dar, se fac demersuri  multe ca să dăm de cine trebuie. Odată găsită persoana respectivă, afli că între timp, în acte, e săracă lipită. S-a însurat de trei ori, a divorțat, și-a înstrăinat bunurile și nu mai ai ce să-i execuți. Ori a pus averea pe numele moștenitorilor și trebuie acum să-i cauți. Când e vorba despre executarea bunurilor, clădiri sau imobile trebuie să luăm datele de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, facem adresă, timpul trece. Au trecut anii, clădirile puse sub sechestru s-au degradat, nu mai valorează la fel de mult. Apoi, ca să-i găsim afacerile, e nevoie de o adresă și la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Și când  le-ai indentificat pe toate și le ai în custodie nu poți să le valorifici până când nu le evaluezi. Uneori e nevoie de evaluatori de pe piața externă, pentru că statul nu evaluează spre exemplu avioane. Am pățit-o în cazul lui Ovidiu Tender. Aveam avioanele Airbus în hangarele Ministerului Transporturilor și ne căzneam cu evaluarea, când, peste decizia de la București, a venit o alta de la Timișoara, care a stabilit că nu mai avem voie să i le executăm. Dacă o făceam, eram obligați să-i restituim banii. E ușor de aruncat cu pietre”, ne-au spus, supărați, angajați de la Fisc.

Avioanele lui Tender n-au mai putut fi vândute

Tender a scăpat cu averea întreagă, după ce a recuzat completul de judecători. Până la numirea unui nou complet aleatoriu și până când magistrații au studiat dosarul, faptele lui Ovidiu Tender au fost prescrise.

Recuzarea a avut loc în mai 2015, iar pe 9 iunie 2015 a fost data limită.Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în decembrie 2014, pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare, în dosarul Carom, în care a fost acuzat de înşelăciune şi spălare de bani.

Prejudiciul creat a fost de peste 43 de milioane de euro.