De ce pot fi roșiile țuguiate un pericol pentru sănătate. Cum pot cumpărătorii să distingă tomatele tratate chimic

Deși unii agricultori susțin că așa e soiul lor, mai mulți specialiști avertizează că roșiile cunoscute sub denumirea de „țuguiate” sau „cu moț” ar putea fi, în realitate, rezultatul tratării tomatelor cu substanțe chimice.

Unii fermieri susţin că acel moţ ar fi o caracteristică a unui soi bulgăresc, timpuriu, însă specialiștii au altă părere. Ca drept dovadă, chiar dacă perioada naturală de coacere a tomatelor româneşti este luna iunie, spun specialiştii Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, la tarabe apar „roşii româneşti” încă din mai, chiar aprilie, semn că acestea au fost tratate cu substanțe chimice pentru o coacere mai rapidă, în vederea unui profit la fel de rapid.

Unele dintre roșiile timpurii sunt mici şi au moţ, despre care vânzătorii lor spun că este o caracteristică a soiului, Prekos, adus din Bulgaria.

„Sunt foarte puţine soiuri de cultură care în mod natural produc acest mucron dat de o genă, gena B. Practic este un caracter de soi, aşa cum este la Prekos. Dar, trebuie ştiut că cele care au un ţugui foarte pronunţat au primit stimulatori, fie de polenizare, fie de maturare forţată a fructelor”, declară Costel Vânătoru, cercetător la SCDL Buzău. 

La ce trebuie să fie atenți cumpărătorii

Specialiştii în horticultură au motive întemeiate să creadă că cele mai multe roşii cu această trăsătură provin din solariile sau grădinile unor legumicultori care recurg pentru grăbirea coacerii la substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau folosite excesiv.

„Putem vorbi de stimulatori aprobaţi, pe care pot să-i utilizeze cultivatorii, dar şi interzişi, care sunt mult mai concentraţi. Aceştia provoacă formarea acelui mucron foarte dezvoltat. Se folosea în trecut şi încă se mai foloseşte, din păcate, 2,4D, un erbicid care a fost folosit mult timp ca stimulent pentru polenizare, chiar pentru maturare forţată a fructelor”, mai spune Vânătoru, potrivit adevarul.ro.„La o primă vedere, într-o roşie maturată forţat se observă un cep de lemn foarte pronunţat, nematurat. La consum, trebuie eliminat acest ţesut, pentru că nu e comestibil. De asemenea, în roşia secţionată se vede un ţesut diferit, verzui, în care nu prea găseşti seminţe, pentru că nu au timp să se dezvolte. Mai apar mici firişaore verzui, semn că s-au folosit divere soluţii de forţare”, declară Costel Vânătoru.  O bună modalitate de a evita roşiile tratate cu hormoni de creştere, spun fermierii oneşti, este alegerea de pe tarabă a celor care încă mai au ciorchine sau coroniţă verde.