De ce se blochează Bucureștiul la orele de vârf, explicația primăriei

Bucureștiul are unul dintre cele mai moderne sisteme de management al traficului, însă acest lucru nu se vede de la volan, la orele de vârf. Conform specialiștilor primăriei, Bucureștiul se blochează din mai multe motive, iar pentru identificarea lor bucureștenii trebuie să fie mai atenți la propriul comportament în trafic.

Deși a generat discuții aprige, suspendând cursurile în școlile de stat, Primăria generală a făcut un experiment reușit săptămâna trecută. Prin închiderea instituțiilor de învățământ, ca urmare a avertizărilor meteo, edilii au eliminat din trafic niște curse cu mașina generatoare de ambuteiaje. Chiar dacă mulți bucureșteni nu se gândesc la asta, „migrația” familiilor către școlile situate în alte cartiere decât cele de domiciliu contribuie semnificativ la aglomerarea străzilor. Însă aceste drumuri fac parte din viața de zi cu zi a familiilor bucureștene și nu pot fi înlăturate atâta vreme cât statul nu le garantează accesul la școli „decente” aproape de casă.

În acest timp, experții Primăriei Capitalei spun că sistemul de management al traficului gestionat de Municipalitate e atât de deștept încât poate face față numărului actual de autovehicule care tranzitează orașul. „Bucureștiul se numără printre orașele lumii care dețin această tehnologie care analizează în timp real și fluidizează singură traficul rutier. Noi putem să facem acest lucru din centru, dar nu am putea interveni în timp real. Însă, datorită update-urilor și upgrade-urilor care s-au făcut în platformă, aplicația poate să gestioneze singură”, ne spune Cristian Stroe, coordonatorul centrului de management al traficului.

Însă, sistemul nu e infailibil, din cauza unui cumul de factori. Multe alte cauze contribuie la blocarea străzilor la orele de vârf, iar unele dintre ele ar putea să nu ți se pară atât de absurde.

Prea multe mașini personale

Numărul de autoturisme înregistrate în București a atins pragul de 1,4 milioane în 2017, iar tendința de creștere se păstrează și în 2018. Zi de zi în Capitală sunt înmatriculate autovehicule noi și second hand, iar în lipsa unor măsuri radicale privind descurajarea importului de mașini rulate cel mai mare oraș al țării va fi „îngenuncheat” de asaltul automobilelor.

„La nivelul anului 2017 avem un număr de 60.000 de înmatriculări noi. Din punct de vedere tehnologic, sistemul poate să suporte această creștere, nu e o problemă. Marea provocare este trecerea aceasta de la autovehiculele proprietate personală la transportul în comun”, spune Stroe.

Recent, Municipalitatea a bătut palma cu o firmă turcească pentru livrarea a 400 de autobuze Euro 6. Dar achiziția de autobuze nu e suficientă, marea provocare va fi descurajarea utilizării autoturismului personal. Iar una din soluțiile pe care le are în vedere primăria este restricționarea accesului auto în zona centrală și realizarea de benzi unice pentru vehiculele RATB.

Mai puțin de jumătate din intersecții monitorizate

Sistemul de managemet al traficului are două componente. Una de gestionare a fluxului de autovehicule în intersecțiile care fac parte din sistem și una de monitorizare video a acestora. Din nefericire, la această oră doar 213 și cele 435 de intersecții beneficiază de soluții pentru fluidizarea automată a traficului. Celelalte străzi, care nu sunt înrolate în sistem, sunt generatoare de trafic ridicat care se descarcă în intersecțiile monitorizate. Iar sistemul trebuie să găsească soluții în timp real pentru fiecare moment al zilei. Specialiștii centrului spun că se lucrează intens la extindere sistemului.

„Pentru acest an avem studiile de fezabilitate și studiile tehnice pentru a înrola încă 159 de intersecții. Nu pot spune cu siguranță că vom reuși anul acesta să înrolăm toate aceste intersecții, nu neapărat din punct de vedere tehnologic, ci mai degrabă din punctul de vedere al canalizării. Vom introduce în curând două artere mari, strada Liviu Rebreanu și Șoseaua Iancului-Șoseaua Pantelimon, unde se vor regăsi încă aproximativ o sută de camere video. Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă ne-am propus ca în doi ani să înrolăm toate intersecțiile din București în sistemul de management al traficului”, a declarat pentru Click! coordonatorul centrului.

Parcările și opririle voluntare pe banda I

O altă cauză a blocării Bucureștiului pusă în cârca bucureștenilor este comportamentul șoferilor față de ceilalți participanți la trafic. „Întotdeauna cineva e oprit pe dreapta”, spune Cristian Stroe, care precizează că acest comportament îl întâlnim cu precădere pe străzile înguste, cu o bandă pe sens. De aceea este nevoie în continuare de agenți de poliție, care pot interveni să înlăture elementul care a perturbat circulația.

Care este ora critică

Conform reprezentanților centrului de management al traficului, sistemul are dificultăți în a gestiona afluxul de mașini dimineața, între orele 8.00 și 9.00, și după-amiaza, între orele 16.30 și 17.30. „Nu putem generaliza și susține că în tot Bucureștiul se circulă îngrozitor. Suntem un oraș cu câteva milioane de locuitori, un oraș în care intră anual 60.000 – 70.000 de mașini, străzile și șoselele sunt aceleași. Printr-o structură de oameni superprofesioniști reușim să facem ca acele aglomerări să existe doar dimineața și la terminarea programului de lucru al bucureștenilor. Dar încercăm să le rezolvăm și pe acelea prin măsuri de încurajare a transportului local, de parcare a autovehiculelor în parkinguri. Sunt lucruri concrete, care se află în curs de realizare. O să vedeți la sfârșitul acestui an”, mai spune Cristian Stroe.

Care sunt cele mai aglomerate artere

Dimineața și după-amiaza, valorile de trafic cresc amețitor în zona de nord a Bucureștiului, mai ales pe Bd. Aerogării. Probleme mari sunt pe segmentul Calea Rahovei-Șos. Alexandriei, pe toată Șoseaua Colentina, până la Bucur Obor, în Piața Unirii și pe Splaiul Independenței. 

Cum funcționează sistemul de management al traficului

„La nivelul fiecărei intersecții se află un automat de dirijare și bucle inductive care sunt introduse în asfalt. Acestea sunt de fapt niște senzori care măsoară ce trece pe deasupra lor. Automatul de dirijare are introdusă o diagramă, care conține o valoare minimă și una maximă de trafic. Peste valoarea maximă nu se poate trece, pentru păstrarea securității traficului. Aplicația din spate, pe baza unui plan pe care inginerii de trafic l-au introdus, nu face altceva decât să încerce să descarce fluxul de trafic, jucându-se la nivel de timpi pe care îi stabilește singură”.