De Sfântul Ştefan, dăruieşte o candelă aprinsă. Ce e bine să faci în 27 decembrie

În fiecare an, pe 27 decembrie, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii. Peste 400.000 de români îşi serbează ziua onomastică.

Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudaice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut ca fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile iudaice. Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!“ Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel. 

Obiceiuri pentru sănătate şi sporul casei

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca pe 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. “În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de iubire şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi”, spun preoţii. 

Pâinicile lui Ştefan

În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte ca aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, pâinicile se împart persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan, pentru pomenirea sufletelor celor care au murit în împrejurări dramatice. 

O icoană sau o candelă aprinsă

Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace. Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma. 

Originea numelui «Ştefan»

Numele Ştefan vine de la grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii. Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care circa 300.000 sunt bărbaţi şi peste 100.000 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.