Descoperire uluitoare într-un oraș din România! O clădire veche de 6.000 de ani ridică mistere despre o civilizație pierdută

Arheologii care desfășoară cercetări la situl Stăuceni-Holm din județul Botoșani au scos la iveală o construcție de proporții impresionante, cu o suprafață estimată la aproximativ 350 de metri pătrați, datată în urmă cu circa șase milenii. Descoperirea este considerată una dintre cele mai importante structuri de acest tip excavate până acum în zonă.

Specialiștii speră că această descoperire va aduce informații noi despre civilizația Cultura Cucuteni–Tripolia, una dintre cele mai vechi și mai avansate culturi din Europa de Est, activă aproximativ între 5000 și 3500 î.Hr., cunoscută pentru așezările sale extinse și organizarea urbanistică surprinzătoare pentru acea perioadă, potrivit surselor citate de Phys.org.

O societate fără ierarhii evidente

Deși această cultură a fost intens studiată, multe aspecte ale organizării sale rămân neclare. Nu au fost identificate structuri care să indice existența unei elite conducătoare, cum ar fi palate sau morminte bogat ornamentate, iar obiectele din metale prețioase apar foarte rar. În plus, locuințele descoperite în aceste așezări par, în mare parte, asemănătoare ca dimensiuni și structură, sugerând un posibil model social egalitar.

Pentru a înțelege mai bine modul în care erau organizate aceste comunități, echipe de cercetători din România și Germania au desfășurat două campanii arheologice importante în anii 2023 și 2024. Rezultatele au fost publicate într-un studiu apărut în revista PLOS One.

Înaintea săpăturilor, zona a fost investigată prin metode geomagnetice, ceea ce a permis realizarea unei hărți detaliate a așezării. Deși majoritatea structurilor identificate corespundeau unor locuințe obișnuite, o construcție a atras atenția prin dimensiunile sale neobișnuite și poziționarea strategică, în apropierea șanțului de delimitare al sitului.

O construcție de dimensiuni neobișnuite

După îndepărtarea stratului superior de sol și recuperarea artefactelor necesare pentru datare, arheologii au început excavarea propriu-zisă, scoțând la lumină fundațiile și podeaua clădirii. S-a evidențiat un șanț de susținere cu gropi pentru stâlpi, care indica existența unei structuri masive, susținută de un sistem solid de lemn și lut compactat. A fost identificată și o podea realizată din lut gros, însă, spre deosebire de locuințele din jur, interiorul conținea foarte puține obiecte de uz casnic, precum spații de depozitare sau instalații de gătit.

Ipoteza cercetătorilor este că această clădire ar fi putut avea o funcție publică, posibil ca spațiu de adunare sau centru administrativ al comunității. Amplasarea sa, într-o zonă vizibilă și aproape de intrarea în așezare, sugerează că nu era o construcție obișnuită, ci una cu rol important în viața socială a locuitorilor.

„Mega-structura nu pare neapărat necesară, dar, deoarece astfel de construcții reprezintă o caracteristică obișnuită a siturilor Cucuteni–Tripolia, ea rămâne cel mai bun candidat pentru sediul conducerii acestor așezări”, au scris autorii studiului în articolul lor.

Cercetătorii subliniază însă că săpăturile sunt încă parțiale, iar interpretările rămân provizorii. Investigațiile viitoare ar putea aduce clarificări importante privind funcția exactă a clădirii și ar putea contribui la o mai bună înțelegere a organizării sociale a uneia dintre cele mai enigmatice civilizații preistorice din Europa.