Detalii neștiute despre viața lui Arsenie Boca
Despre viața lui Arsenie Boca se știe, déjà, că nu a fost una prea ușoară. Până să ajungă o mare personalitate în lumea ortodoxiei, părintele a înfruntat multiple problem familiale și a dus o copilărie modestă, în sărăcie, lucru care l-a împiedicat să facă ceea ce și-a propus inițial.
Viața lui Arsenie Boca a început în anul 1910. S-a născut în satul Vața de Sus, din Munții Zarandului, sub numele de Zian Vălean. Părinții lui, Iosif și Creștina, s-au căsătorit în anul 1909, însă acest legământ nu a durat prea mult. Arsenie însuși scria în autobiografia lui, redactată în anul 1945, că tatăl său ar fi murit în 1925, potrivit fundatiaarsenieboca.ro.
Viața lui Arsenie Boca: Mama lui s-a recăsătorit
Deși a rămas orfan de tată la vârsta adolescenței, Creștina nu a lipsit din viața lui Arsenie Boca. Totuși, după moartea lui Iosif Boca, femeia s-a recăsătorit în satul Hălmagiu, sub numele Dărău. În anul 1951, la 6 decembrie, Creștina s-a stins din viață.
Astfel, la vârsta de 42 de ani, părintele Arsenie Boca a rămas fără ambii părinți. Cu toate acestea, până la vârsta maturității, chiar dacă mama lui se afla, încă, în viață, acesta a avut multe de îndurat. A crescut în sărăcie, iar lipsa fondurilor financiare l-a împiedicat să intre la „Aviație”, la Cotroceni, în contextul în care era priceput și îi plăceau matematica și fizica, dar și muzica, pictura și teologia.
Viața lui Arsenie Boca: Pentru că nu a putut intra la „Aviație”, s-a înscris la „Teologie”
După ce a pierdut șansa de a urma cursurile de aviație, viața lui Arsenie Boca a luat o cu totul altă întorsătură. Acesta s-a reorientat către Academie Teologică din Sibiu, susținută, pe atunci, de Mitropolia Ardealului, care-și pregătea astfel ciitori preoți și acorda burse și ajutoare studenților.
La academie, Boca avea o cameră separată, fiind infirmierul „Teologiei” în anii al treilea și al patrulea. Aici, tânărul putea studia nestingherit și își putea cultiva talentul la desen și pictură. În anul 1993, a terminat „Teologia” și a urmat, ulterior, Academia de Arte Frumoase din București la sfatul mitropolitului Nicolae Bălan, care aflase despre abilitățile sale artistice. Totuși, acest lucru nu l-a îndepărtat de religie.
Viața lui Arsenie Boca: A fost făcut «Citeț» și «Ipodiacon»
În anul 1935, viața lui Arsenie Boca a oscilat între arte și biserică. În calitate de absolecent al „Teologiei” și candidat la preoție, a fost făcut „Citeț” și „Ipodiacon”, printr-o rugăiune a unui ierarh sau episcop. Totuși, acest proces nu a avut nici o legătură cu cel de Hirotonie, care l-a integrat, ulterior, în lumea preoției.
După ce a terminat „Belleartele”, în 1938, la un an distanță, a fost trimis de către Mitropolitul Nicolae Bălan în Sfântul Munte Athos, penru a deprinde călugăria. Abia în vara anului 1939, acesta s-a întors în România.
În anul 1942, viața lui Arsenie Boca a început să depindă de lumea preoției. La 10 aprilie, la Praznicul Izvorului Tămăduirii de la Mănăstirea Brâncoveanu, a fost hirotonit leromonah de către Mitropolitul Nicolae Bălan. Imediat după hirotonie, acesta a început mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptare religioasă și morală.
Viața lui Arsenie Boca: A fost arestat și închis la Jilava și Oradea
Anul 1945 a fost unul dintre cei mai tumultuoși din viața lui. Arsenie Boca a fost arestat, prima oară, la Mănăstirea Bistrița de Vâlcea, dar a fost eliberat în mai puțin de o lună. Ulterior, în 1948, a fost arestat pentru a doua oară, la Timișoara, eliberat, și arestat din nou în anul 1955. Apoi, a fost închis la Jilava și Oradea, de unde a fost eliberat abia în primăvara anului 1956. În anul 1959, a fost scos abuziv din monahims și i s-a interzis să mai slujească la altar.
În ultimii ani din viață, Arsenie Boca a lucrat ca pictor la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din București. A pictat la mai multe biserici, iar în anul 1989, la 28 noiembrie, s-a stins din viață la Sinaia, unde avea un mic atelier.