Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, clasat. Ce au spus procurorii militar

Procurorii militari din parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. Bilanţul acelor zile negre a fost unul sângeros, în timpul conflictelor stradale înregistrându-se un număr de 709 morţi şi 2.198 de răniţi. Dintre acestea 1.855 au fost împuşcaţi şi doar 924 de persoane au fost reţinute la acel moment.

parchetul de pe lângă Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că în decizia luată o mare pondere a avut faptul că există deja condamnări consemnate la dosar. În ordonanţa de clasare se arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu uşurinţă" focul spre imobile sau maşini care nu opreau la filtre.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluţionare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989.

"Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deţinea în partid şi în stat, Nicolae Ceauşescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, a acţionat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor, dispunând implicarea unor forţe supranumerice şi eterogene, aparţinând miliţiei, securităţii şi armatei. În baza deciziilor şi ordinelor primite de la nivel central, conducerea politică şi militară locală, sub directa coordonare a unor factori de conducere politică şi militară de la nivel central, a luat măsuri pentru punerea în executare a acţiunii de reprimare şi a ordonat intervenţia forţele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea corporală şi reţinerea unui număr mare de persoane", potrivit procurorilor militari din PICCJ, citaţi de Mediafax.ro

Ion Caramitru: "Sunt dezgustat de decizie. Nu se poate, au murit oameni"

"Faptul că dosarul Mineriadei se deschide şi dosarul Revoluţiei se închide cred că numai la noi, în România, se poate petrece lucrul acesta. Oamenii care au fost la originea Mineriadei sunt oamenii care au confiscat Revoluţia. Lucrul ăsta nu poate fi lipsit de interes şi pare şi hilar, şi tragic, în acelaşi timp. Cum pot veni nişte procurori să spună că se închide (dosarul, n.r.), când este vorba de oameni care au murit, de declaraţii, de o anchetă care a fost făcută de generalul Voinea (Dan Voinea, n.r.), care a fost în amănunţime dusă la capăt şi apoi el înlocuit tocmai ca să înceteze acţiunea ş.a.m.d. Pare-se că e o lucrare în compensaţie cu deschiderea dosarului Mineriadei. Nu se poate, e aberant, au murit oameni şi mult mai mulţi ca la Mineriadă. Sunt decizii care sunt păstrate în Arhiva Militară, în arhiva Securităţii, în arhiva Miliţiei ş.a.m.d. Se ştie, a fost un proces al Revoluţiei în care au fost condamnaţi anumiţi oameni în baza unor probe. Probele alea nu mai pot fi lipsite de interes acum. Din punct de vedere juridic - eu care nu sunt specialist -, mi se pare aberant", a spus Ion Caramitru pentru aceeaşi sursă citată.

Alina Mungiu-Pippidi: "Aş sugera Parchetului să cerceteze cine a îngropat faptele"

"E adevărat ce zice Parchetul, că sunt oameni care au plătit, generalul Stănculescu, care este chemat şi în celălalt dosar (dosarul Mineriadei, n.r.) este unul din oamenii care deja au ispăşit. Lucrurile pe care le investigau ei nu aveau vinovaţi clari. Peste tot unde vinovăţia a fost clară, ea a fost atribuită, justiţa s-a pronunţat. În rest, dosarul era destul de inutil, pentru că faptele au fost îngropate şi faptele au fost îngropate de foarte multă vreme. Ce aş sugera însă Parchetului, dacă tot îl cheamă pe generalul Florescu (Mugurel Florescu, n.r.) în celălalt dosar (dosarul Mineriadei, n.r.) este să deschidă un dosar nou cu cine a îngropat faptele Revoluţiei", a spus Alina Mungiu-Pippidi.