Două noi sărbători au fost introduse în calendarul bisericesc. Ce a decis Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a modificat din nou calendarul bisericesc. Din 2021 apar două noi sărbători: este vorba de”Duminica Mironosițelor”și ziua Sfintei Xenia din Petersburg. În ce zile cad acestea vă spun reporterii Click!
Ierarhii care conduc biserica au decis ca în a treia duminică după Paști, în apropierea zilei de 15 mai, să fie sărbătorită”Duminica Mironosițelor”. Aceasta va fi pusă în secțiunea”zile și date importante” sub numele complex de”Duminica femeilor creștine”și”Duminica familiei creștine”. Potrivit creștinortodox.ro, mironosițe se numesc femeile care l-au urmat pe Isus, împreună cu apostolii şi care au văzut patimile lui Isus. Tot ele i-ar fi uns trupul lui Isus cu miresme. Cea dintâi mironosiţă a fost Maria Magdalena.
Cea mai cunoscută predică despre mironosițe este a părintelui Cleopa
”Dintre marile virtuţi care au împodobit viaţa sfintelor femei mironosiţe cele mai alese au fost rîvna lor sfîntă pentru Hristos, evlavia şi bărbăţia de suflet. Cîtă pază şi întărire au pus iudeii şi Pilat peste mormîntul lui Hristos Mîntuitorul nostru ca nu cumva să vină ucenicii lui noaptea şi să-l fure. Piatră mare au răsturnat peste Mormîntul Domnului, cu peceţi au sigilat piatra, ostaşi tari şi înarmaţi au pus de strajă. Însă toate acestea nu le-au speriat şi înfricoşat pe sfintele femei mironosiţe. Rîvna lor cea mare, sfînta evlavie şi bărbăţia lor de suflet, au trecut peste toate întăriturile iudeilor, nebăgînd seamă de toată paza Mormîntului. Un cuget şi un gînd stăpînea mintea şi inima lor: să slujească cu toată credinţa şi evlavia la înmormîntarea Preascumpului Mîntuitor.(…)Iată aici femei mai bărbaţi decît bărbaţii. Bărbaţii, ucenici ai lui Hristos, s-au ascuns de frica iudeilor. Petru cel fierbinte şi tare în credinţă, de trei ori s-a lepădat de Domnul, pentru care mai pe urmă s-a căit şi a plîns cu amar. Iar femeile care din fire sînt fricoase şi neputincioase şi care de multe ori se înfrico-şează, chiar acolo unde nu este frică, aici, în slujba înmormîntării Preasfîntului nostru Mîntuitor se arată mai tari şi mai bărbătoase decît bărbaţii. Nu se tem de groaza iudeilor, de îndrăzneala ostaşilor nu se înfricoşează, nici straja de la Mormîntul Domnului nu le tulbură inima”, este o parte din predica din”Duminica Mironosițelor” a părintelui Cleopa, unul dintre cei mai cunoscuți călugări și duhovnici pe care i-a dat Biserica Ortodoxă Română.
Cine este Sf. Xenia din Petersburg
Sfântul Sinod a mai decis înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a sărbătorii Sfintei Xenia din Petersburg. Aceasta va fi ținută pe 24 ianuarie. Sfânta Xenia sau Xenia Grigorievna pe numele adevărat a trăit în orașul rus Sankt Petersburg, a rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani, a trăit 71 de ani și s-a remarcat potrivit orthodoxwiki.org prin calități spirituale ieșite din comun. A fost un exemplu rar de modestie, sărăcie, renunțarea la bunurile lumești, o înflăcărată devoțiune față de Hristos, dar și prin clarviziune și ajutorul celor sărmani și păcătoși în timpul vieții. Este considerată o protectoare a familiei și este invocată pentru ajutor în întemeierea unei familii dar și pentru ajutorarea celor fără casă sau loc de muncă, în caz de incendii sau copii pierduți. Mormântul ei se află într-o capelă a unui cimitir din orașul rus St. Petersburg pe locul unde se află înmormântat trupul ei. Momentul dramatic care îi marchează viața și îi schimbă destinul este moartea soțului cu care era căsătorită de numai 4 ani. Acesta a decedat în anul 1755 în urma unei epidemii de tifos exantematic. Xenia a fost atât de afectată de moartea soțului încât a doua zi este găsită tot lipită de trupul soțului răposat dar îmbătrânită și încărunțită. Refuză pensia ce trebuia să o primească ca văduvă și doar cu mantaua de militar a soțului pleacă în lume și începe să ducă viața unui ascet desăvârșit trăind din pomeni. În cei 45 de ani de pribegie, fericita Xenia a trăit neavând absolut nici o posesie, nici o cameră, nici îmbrăcăminte călduroasă, îndurând gerurile rusești și ploile torențiale ale toamnei, neștiind ce va mânca a doua zi. Rugăciunea, ascetismul, iubirea față de Dumnezeu au făcut ca fericita Xenia să primească darul clarviziunii. Pentru modul în care și-a trăit viața a căpătat supranumele”cea smerită și nebună pentru Hristos”
Citiți și
Au stat la coadă ca să se închine la Moaştele Sfintei Maria Magdalena