După 15 luni de cercetări, DNA nu a găsit vinovați în ”Dosarul Diaspora”

La un an şi trei luni de când au declanșat cercetările în ”Dosarul Diaspora”, procurorii DNA nu au înaintat deloc cu ancheta. Ei nu au reușit să găsească informații care să dovedească cum a fost obstrucţionat votul de la secţiile din străinătate, la alegerile prezidenţiale din 2014. Ancheta nu a găsit încă persoane împotriva cărora procurorii să declanșeze urmărirea penală, au declarat surse din DNA pentru gândul.info

Singurul oficial de rang înalt audiat până acum în dosar a fost Titus Corlăţean, fostul ministru de Externe din perioada respectivă, care a demisionat între cele două tururi de scrutin. În vara anului trecut, DNA motiva pentru gândul că procurorii au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate. La bilanţul DNA pe 2015, Laura Codruţa Kovesi a arătat că în medie un procuror DNA lucrează la peste 100 de dosare pe an.

Au trecut aproape 15 luni de când procurorii DNA au preluat dosarul privind votul din diaspora, de la alegerile prezidenţiale din 2014, însă nici acum nu a fost depăşită faza incipientă a urmăririi penale in rem, în care sunt cercetate faptele, fără a fi urmărite penal persoane acuzate concret. Singurul oficial de rang înalt care a fost audiat ca martor în acest dosar a fost Titus Corlăţean, fostul ministru de Externe, care a demisionat între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, motivând că legea nu îi permite să înfiinţeze noi secţii de votare în străinătate, în ciuda unei adrese a Autorităţii Electorale Permanente, care explica exact contrariul.

„În cadrul dosarului penal privind modalităţile de organizare şi desfăşurare a votului în diaspora, la alegerile prezidenţiale, se desfăşoară acte de urmărire penală cu privire la faptă. Totodată, în cauză au fost audiate mai multe persoane”, este răspunsul DNA pentru gândul la un an şi trei luni de la demararea anchetei.

În august 2015, DNA explica pentru gândul că stadiul anchetei era acelaşi ca şi acum, cu specificaţia că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA documentele solicitate, fiind vorba despre mai multe cutii cu acte. La momentul respectiv nimeni dintre cei cu putere de decizie în organizarea alegerilor, premierul la acea dată Victor Ponta sau foştii miniştri de externe Teodor Meleşcanu sau Titus Corlăţean, nu fuseseră audiaţi. 

În vara anului trecut, DNA motiva întârzierea în anchetă prin volumul mare de muncă la care sunt supuși procurorii de caz, care au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate.

Numărul dosarelor instrumentate de procurorii anticorupţie este în continuă creştere, ajungând la peste 11.000 în 2015, în condiţiile în care la DNA lucrează 97 de procurori, a explicat Laura Codruţa Kovesi la bilanţul acestui parchet pe anul 2015.

„Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu faţă de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluţionat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influenţează durata de soluţionare a cauzelor”, a spus Kovesi.

La prezentarea bilanţului, Kovesi a exemplificat şi cu fotografia dimensiunii unuia dintre dosarele pe care procurorii DNA le au în lucru, pentru a sublinia volumul de muncă:

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii conduşi de Tiberiu Niţu au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat pentru faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.

Bătălia de la Torino. Românii au atacat ambasada pentru că nu puteau vota

La secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.