Ei sunt «soldații» care schimbă vremea
Este ora 14.00 şi în unitatea de rachete din Bizigheştii de Vrancea, la 180 km de Bucureşti, sună alarma. Fraţii Trifan sunt de serviciu şi au 10 minute ca să pregătească bateria cu opt proiectile şi să tragă. Deşi preveniţi, reporterii Click! tresar speriaţi la zgomotul lansării! A început războiul? Nici pomeneală: sunt exerciţii la o unitate de luptă antigrindină.
O “armată” despre care se ştiu puţine lucruri, cu trupe organizate militar, dar în haine civile, cu puncte de comandă. Unităţile române care se luptă să schimbe vremea, trăgând rachete spre cer au efectuat zilele trecute teste ale armamentului într-o bază din zona Vrancei. La marginea Focşaniului se află punctul de comandă al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2.
În faţa monitoarelor, cinci bărbaţi sunt ochii şi urechile “armatei” care încearcă să se lupte cu norii. ”Aceşti oameni ţin legătura cu meteorologii, cu aviaţia, cu unităţile de rachete din teren. Când vremea o cere, se dă ordinul de tragere. Centrul de aici are în subordine 10 unităţi de atac”, ne explică Gheorghe Căunei, mai- marele acestor trupe care formează ceea ce oficial se numeşte Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor din Ministerul Agriculturii.
La 10 km de această bază, pe câmpurile de la Bizigheşti ,se află una dintre bazele cu baterii de rachete. Fraţii Marian (25 de ani)şi Florin Trifan (24 de ani) se antrenează de doi ani pe rachetele care fac grindina să dispară. Îşi fac treaba să împuşte norii cu săgeţile de foc, ca nişte roboţi. Totul este contra-timp: se reped, preiau “săgeţile” distrugătoare din depozitul de armament, le verifică dacă sunt încărcate şi le transportă apoi la dispozitivul de tragere. Şeful de tură scoate cheia specială şi, de la un pupitru de comandă, dă “motor”, exact ca în filme. “Rachetele au o lungime de 1.400 cm, o greutate de 8,8 kg şi conţin, în loc de explozibil, un cartuş cu ioni de argint. În aer se autodistrug după 49 de secunde şi împrăştie substanţa care produce intervenţii active în atmosferă”, ne povesteşte Dan Axinte, unul dintre proiectanţii sistemului.
Adică, pe româneşte, compoziţia “ucide” grindina. Este sistemul un joc costisitor care doar sperie păsările? Nici pomeneală, spun specialiştii. “Rachetele oferă protecţie pe 15 km de 80-90 la sută, dar au influenţă pe 40 km. Pentru fiecare leu cheltuit se protejează alţi 14 lei”, a declarat Dan Axinte. Deocamdată, România deţine 17 unităţi de rachete antigrindină răspândite la Iaşi, Huşi, Focşani, Drăgăşani şi Ploieşti. În curând va fi inaugurată la Timişoara şi în Mureş, urmând să ajungă la 37 de unităţi până la sfârşitul lui 2017.