Eşti nemulţumit de bancă? Fă plângere la Protecţia Consumatorilor!
De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor pot să sesizeze instanţele de judecată pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Dacă te consideri nedreptăţit de către banca de la care ai luat un împrumut, ai putea avea câştig de cauză. Uite ce sfaturi ne dau specialiştii conso.ro.
Marele câştig pentru consumatori este faptul că, în măsura în care instanţele vor da dreptate, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau asociaţiilor de consumatori, băncile vor fi obligate să modifice toate contractele care conţin clauzele respective şi nu doar pe cele în care sunt implicate părţile aflate în litigiu. Mai mult, băncile nu vor putea insera respectivele clauze nici în contractele care vor fi încheiate pe viitor.
Însă, cei care cred că bătălia cu băncile care şi-au umplut contractele de clauze abuzive va fi una uşoară, s-ar putea să fie dezamăgit. Asta, pentru că intrarea în vigoare a reglementării, după mai multe amânări succesive şi într-un moment în care toată lumea părea convinsă că urmează o nouă amânare, nu a fost deloc pregătită şi, probabil, momentul declanşării primelor acţiuni se va lăsa destul de mult aşteptat.
Astfel, persistă încă neclarităţi în legătură cu instanţele care vor avea competenţa de a judeca în primă fază aceste procese, precum şi în legătura cu instanţa de recurs sau cu durata aceste procese.
Procesele, la instanţe judecătoreşti
Marea bătălie care urmează să se dea o reprezintă stabilirea instanţelor care urmează să poate judeca asemenea cauze.
Premierul Victor Ponta a afirmat recent că aceste procese vor fi judecate de 3-4 instanţe specializate (probabil Curţi de Apel) de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Premierul a exclus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din ecuaţie, pentru că, pe de o parte, această instanţă ar fi deja suprasolicitată, iar pe de altă parte pentru că situaţia ar prezenta inconveniente şi pentru consumatorii aflaţi la mare distanţă de Bucureşti - cum ar fi de exemplu cei din Botoşani sau Satu Mare.
Premierul nu a explicat însă cine va judeca recursul părţii care se va considera nedreptăţită. Dacă procesele încep la cele 3-4 Curţi de Apel nominalizate de premier, atunci foarte probabil recursul se va judeca tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum îşi doresc bancherii.
Pentru că este foarte greu de crezut că ar fi posibilă eliminarea căilor de atac şi judecarea proceselor într-o singură fază procesuală.
Băncile vor un tribunal special
Pe de altă parte, reprezentanţii băncilor încearcă în continuare să influenţeze mersul lucrurilor în favoarea lor. Un comunicat dat publicităţii recent de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) arată clar intenţiile şefilor de bănci.
Astfel, bancherii sugerează că soluţionarea cauzelor legate de clauzele abuzive ar putea fi încredinţată unui Tribunal comercial care va fi înfiinţat în perioada următoare la Bucureşti.
Bancherii îşi exprimă disponibilitatea de a sprijini eforturile autorităţilor pentru buna organizare şi funcţionare a acestuia.
Bancherii pun presiune pe justiţie
Cu alte cuvinte, se sugerează că băncile sunt dispuse să ajute autorităţile în privinţa organizării acestei instanţe (logistic, material, etc) cu gândul că atunci când vor fi chemaţi să le judece clauzele din contracte, judecătorii îşi vor aduce aminte cui datorează condiţiile de lucru.
Mai mult, avertizează Asociaţia Română a Băncilor, în condiţiile în care comunitatea bancară va ajunge la concluzia că nu se creează cadrul protejării, în egală măsură, a intereselor clienţilor şi instituţiilor de credit, bancherii vor continua să susţină şi să promoveze propunerile iniţiale ale sistemului bancar, astfel încât instanţa de recurs să fie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cu alte cuvinte, Asociaţia Română a Băncilor va monitoriza deciziile instanţelor chemate să judece procesele privind clauzele abuzive care se regăsesc în contractele încheiate cu băncile, şi, în măsura în care acestea vor da dreptate consumatorilor, va reactiva presiunile la adresa factorului politic.
În funcţie de răspunsul pe care magistraţii îl vor da la presiunile şi la ofertele de susţinere a activităţii instanţelor făcute de şefii băncilor, se va putea vedea cât de profundă este reforma din justiţie.
Numărul restanţierilor a crescut cu peste 10.000 depersoane faţă de anul trecut
Statisticile Băncii Naţionale a României arată că numărul restanţierilor persoane fizice la bănci şi instituţii financiare nebancare a crescut în luna iunie anul acesta cu 0,63%, faţă de luna mai, ajungând la 740.180 de persoane.
Numărul este mai mare cu 4.680 de persoane faţă de luna precendentă şi cu 10.047 faţă de nivelul din iunie 2012. Potrivit datelor BNR, valoarea totală a restanţelor a crescut, în iunie, cu 1,66% faţă de luna mai, la peste 10,403 miliarde de lei. Din totalul restanţelor, peste 7,562 miliarde de lei aveau întârziere mai mare de 90 de zile. De asemenea, din cele circa 10,403 miliarde de lei, peste 4,290 miliarde lei erau restanţe în euro, 3,938 miliarde erau restanţe în lei, 2,141 miliarde echivalent lei în alte valute şi circa 33,1 milioane echivalent lei în dolari SUA.