EXCLUSIV Elena Udrea, afacere pe Transalpina. A primit cadou un teren pe când era ministru

14 august 2019 16:20   Național
Ultima actualizare:

Cine împarte, parte-și face! Așa sună o vorbă românescă care se potrivește perfect atunci când vine vorba despre anumiți politicieni. Este și cazul Elenei Udrea (45 de ani) care a beneficiat din plin de statutul de ministru atât la Turism, cât și la Dezvoltare.

Transaplina, denumită și Drumul Regelui, este cel mai înalt și mai frumos drum din România. Traversează Munții Parâng de la nord la sud, fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului, între care se află, și leagă localitatea Săliște, din județul Sibiu, de localitatea Novaci, din județul Gorj.

De-a lungul celor 148,2 km, șoseaua ”printre nori” are un traseu de poveste, cu monumente ale naturii și bijuterii arhitecturale ridicate în urmă cu câteva secole. Priveliștea îți taie răsuflarea. Impresionează printr-un peisaj de vis, cu brazi semeți și o natură de o frumusețe năucitoare, cu creste muntoase virgine, ce se oglindesc ca într-un glob de cristal în lacul Vidra. Iar zona nu duce lipsă de turiști.

Mulți ”băieți deștepți” au pus mâna pe loturi de pământ în zonă chiar înainte să înceapă reabilitarea drumului. Unii ca să-și ridice case de vacanță, alții pentru a construi hoteluri.

Localnicii spun că Elena Udrea ar avea și ea un teren primit în concesiune de la Primăria Baia de Aramă, pe vremea când era ministru. Anual, ar plăti câte 400 de euro. O nimica toată raportat la zona de o frumusețe rară.

”Vedeți fundația aia turnată? Ei, acolo este lotul Elenei Udrea. A pus placa și a lăsat-o așa. În felul acesta, nu mai poate pierde terenul. Primăria te obligă să ai un proiect și să construiești ceva pe suprafață, dar nu spune că trebuie să termini clădirea. Este suficient și fundația”, ne-a povestit unul dintre investitorii de pe Transalpina.

Terenul Elenei Udrea se află aproape de telescaun

Terenul blodinei se află pe strada Zmeurii, pe partea dreaptă, imediat ce ieși din Rânca. La cota 1.700, aproape de telescaun. Din zona respectivă se văd munții împăduriți și este o liniște mormântală.

Amprenta la sol a fundației este de 600 mp, ceea ce înseamnă că Udrea avea de gând să-și ridice o vilă impunătoare. În prezent, aceasta are pus pus sechestru pe întreaga avere, iar afacerea ei de la Băile Boghiș este în insolvență.

Localnicii spun că și Maria Pârcălăbescu, care a fost secretar de stat la Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, din partea PDL, în 2009, dar și la Ministerul Economiei, ar avea un teren obținut în aceleași condiții.

Este vecină cu Udrea, iar pe lotul respectiv s-a construit doar fundația.

De altfel, mai toată zona este plină de fundații turnate și abandontate sau de case ridicate parțial. Pe site-urile de anunțuri, metrul pătrat de teren pe Transalpina se vinde cu 35-40 de euro.

Când au început reabilitările la Transalpina

În 2008, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, Compania de Autostrăzi a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Romstrade a câștigat, iar lucrările au început efectiv în 2009, investiția ridicându-se la 1,3 miliarde de lei.

La începerea lucrărilor de modernizare, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai până la Rânca (1.600 m), iar cel dinspre Sebeș numai până la Lacul Oașa.

Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010.  Lucrările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenței firmei Romstrade.

Astfel, traseul tronsonului de gol alpin (Rânca-Obârșia Lotrului), care trece prin Pasul Urdele și Pasul Muntinu, a fost în întregime rectificat, lărgit și s-a așternut stratul de binder (lipsesc straturile de asfalt de uzură), dar nu s-au finalizat lucrările la rigolele de preluare a apelor de pe versanți și la instalarea elementelor de siguranță (parapete, elemente reflectorizante, marcaj rutier orizontal și vertical).

Tronsonul Obârșia Lotrului-Barajul Oașa a fost refăcut parțial - pe o porțiune de circa 4 km există doar terasament, alternând cu straturi de binder și, totodată, cu straturi de asphalt.

Drumul este brăzdat transversal de zeci de șanțuri de colectare a apelor pluviale, care necesită încetinirea până la 5-10 km/h. Lipsesc și aici în totalitate elementele de siguranță.

Viaductele de pe malul estic al Lacului Oașa sunt accesibile pe o singură bandă. Pe tronsonul Baraj Oașa-Dobra, porțiunile de binder alternează cu cele de asfalt de uzură, iar elementele de siguranță sunt prezente sporadic.

Transalpina este considerată drum în lucru

Oficial, drumul este considerat șantier în lucru, și nu beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-Baraj Oașa.

În timpul iernii, la Obârșia Lotrului se poate ajunge doar pe DN7A Brezoi-Voineasa-Vidra (singurul tronson care este deszăpezit).  

În prezent, situația finalizării drumului este incertă, lipsind atât fondurile necesare finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează un sit Natura 2000.

Începând cu 15 august 2015, Transalpina  a fost deschisă oficial circulației rutiere și pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului, regimul juridic al drumului continuând să fie „Drum în lucru” și se circulă doar pe timp de zi, în regim de șantier.

Accesul este permis doar între orele 7.00-20.00, iar viteza maximă permisă este de doar 30 km/h.

Citește și:

https://www.click.ro/news/national/foto-ce-lux-s-refugiat-elena-udrea-vila-din-corbeanca-iubitului-ei-fost-scoasa-la

https://www.click.ro/news/national/iubitul-elenei-udrea-face-bani-din-proprietati-de-lux

https://www.click.ro/vedete/romanesti/foto-exclusiv-elena-udrea-redevenit-sexy-nuti-haine-de-firma-limuzina-si-tocuri-cui

Mai multe