FOTO Aici era «Academia infractorilor». «Studenţii» erau şcoliţi trei luni ca să devină hoţi de profesie

100 de ”studenţi”, 90 de zile de ”cursuri” ţinute în case din Bucureşti, Cluj şi Constanţa, manuale cu instrucţiuni, reguli stricte. Profit: 10 milioane de euro. Vorbim, probabil, de cea mai prosperă ”facultate” din România. Academia infractorilor, unde hoţii învăţau să comită jafuri, a fost anihilată ieri de oamenii legii.

Procurorii DIICOT au făcut, ieri, 52 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă”.

Gruparea este acuzată că, în ultimii doi ani, a furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ 10 milioane de euro, din magazine de lux din ţări precum Marea Britanie, Belgia, Andorra, Germania, Austria, Italia, Franţa, Olanda, Croaţia sau Slovenia. Gruparea era intitulată „Academia Infractorilor Români”, cuprindea peste 100 de membri şi era structurată după reguli militare, hoţii fiind antrenaţi timp de 90 de zile în ţară, înainte de a fi trimişi să fure în străinătate.

«Înscrierea» în academie

„Hoţii erau antrenaţi în imobile închiriate special pentru acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi aici cu saci negri pe cap, amprentaţi, li se întocmeau dosare personale, li se luau probe ADN. În aceste dosare erau menţionate numele şi datele personale ale membrilor familiei, ale rudelor şi prietenilor, ale prietenelor. Erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau”, a explicat procurorul Giorgiana Hossu.

În Academie exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi şi ofiţeri în rezervă, cu vârsta de peste 50 de ani, existau avocaţi care să îi apere pe membrii grupării acuzaţi de trădare sau de anumite greşeli.

„Regulile acestui grup sunt adunate într-un cod intitulat Regulamentul Academiei Infractorilor Români, cu capitole distincte, referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru”, a mai explicat procurorul. „Când unul dintre membrii grupării era capturat, el comunica întotdeauna cu liderul grupării, prin scrisori adresate familiei sale, în care liderul era atenţionat cu privire la greşelile comise care au dus la capturarea sa, la greşelile colegilor de echipă rămaşi în libertate. Liderul era asigurat de tăcerea celui arestat, gruparea funcţiona după legea Omerta – nu văd, nu aud, nu vorbesc”, a mai spus Hossu.Cum se desfăşura un jaf

Hoţii Academiei îşi făceau dinainte un plan bine pus la punct. Erau punctate magazinele de lux, erau stabilite măsurile de protecţie ale acestora, traseele de fugă, căile de atac. Doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart.

Ei imobilizau paznicul sau paznicii, iar mai apoi intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine. Deşi acţionau cu mare violenţă, hoţii se fereau să rănească persoanele pe care le imobilizau în timpul jafurilor şi nu foloseau niciodată arme de foc. Cineva se afla la uşă şi cronometra ca întregul jaf să nu dureze mai mult de 60 de secunde.După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua “prada” şi astupa groapa.

Liderul grupării, eliberat din greşeală de poliţişti

În vara anului trecut, Adrian Marin Botez a fost lăsat de subofiţeri să plece de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că acesta a fost condamnat. Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să-l prindă la 16 ianuarie, după mai bine de şase luni.