FOTOGALERIE Cum a ajuns Stadionul „23 August” Arena Naţională de azi

Templul fotbalului din România, care a găzduit meciuri memorabile cu 90-100.000 de spectatori, mândria lui Nicolae Ceauşescu în anii de glorie ai comunismului, Stadionul „23 August” s-a schimbat la faţă după 2007. Click! vă propune o întoarcere în timp, pentru a vedea evoluţia pe care a avut-o arena de fotbal construită din temelii în 1953.

Părinţii şi bunicii noştri şi-l amintesc mai bine. Stadionul de fotbal, pe care se organizau grandioasele parade şi spectacole de ziua naţională, făcea parte şi în Epoca de Aur din complexul sportiv „23 August”. Deşi avea o capacitate de 80.000 de locuri, în primii ani de la inaugurare, arena era ocupată până la refuz cu prilejul manifestărilor din 23 August. Cei care defilau sub ochii dictatorului se pregăteau cu câteva luni înainte de reprezentaţia de gală şi nu se admitea nici o greşeală.  

Stadionul a găzduit, de-a lungul timpului, meciuri memorabile ale echipei naţionale, la care au asistat mai mulţi spectatori decât permitea arena, fapt nepermis în zilele noastre. În 28 septembrie 1955, România învingea Belgia cu scorul de 1 la 0 în faţa a 100.000 de spectatori, iar trei ani mai târziu, la România-Ungaria, partida avea să înregistreze aceeaşi asistenţă. Istoria arenei din complexul 23 August (Lia Manoliu, mai târziu) a consemnat o sumedenie de schimbări. În 1976 a fost montată o instalaţie de nocturnă, ceea ce a dus la reducerea semnificativă  a numărului de locuri – 60.120.

Stadionul a trecut prin ample cosmetizări abia în 1981, cu ocazia organizării Universiadei. Pista de atletism a arenei, până atunci din pământ, a fost înlocuită cu una de zgură. De asemenea, gradenele din lemn au fost şi ele înlocuite, însă se punea problema instalaţiei de octurnă, deja depăşită. Aceasta a fost înlocuită în 1998, înainte de startul Campionatului European de Fotbal de Tineret, competiţie unde naţionala sub 21 de ani a României a înregistrat cea mai mare performanţă la un turneu final: accederea în sferturile de finală.  

După 1990, stadionul devine destinaţia preferată de organizatorii de concerte şi evenimente în aer liber. Un punct de cotitură în existenţa arenei îl constituie concertul susţinut de Michael Jackson la 1 octombrie 1992. Peste 71.000 de oameni au dansat pe ritmurile regelui muzicii pop, concertul fiind cea mai mare manifestare artistică din ţară de după revoluţie. Şi, dacă nu era suficient, românii aveau să-l vadă din nou pe megastar pe arena din complexul Lia Manoliu, în 1996. După acest concert, mulţi glumeau că nu ar strica să aibă astfel de bucurii la fiecare patru ani. Pe 14 septembrie în acel an, peste 80.000 de oameni au venit să-l asculte pe Michael, cu 10.000 mai mulţi decât se aşteptau organizatorii.

După Michael Jackosn, aici au mai cântat Depeche Mode (23 iunie 2006) şi Rolling Stones (iulie 2007).

„Bunicii” rockului au fost ultimii care au susţinut un recital pe stadion înainte ca acesta să fie demolat. În decembrie 2007, lucrările de reamenajare a arenei au fost demarate, în urma unei investiţii de 234 de milioane de euro asigurată de Municipalitate şi Guvern. În aprilie 2011, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, deschidea porţile noii arene pentru a putea fi vizitată de români. Peste 10.000 de oameni s-au perindat în acea zi în zona arenei, s-au fotografiat cu noua construcţie, au testat scaunele, făceau planuri de viitor naţionalei lui Piţurcă. Arena Naţională a fost inaugurată la 6 septembrie 2011, cu meciul amical de fotbal dintre România şi Franţa, încheiat cu scorul de 0 la 0. După acest meci au apărut şi primele probleme cu gazonul, care a fost înlocuit de mai multe ori, cu cheltuieli importante din bugetul oraşului.  Primul concert pe noua arenă de fotbal a avut loc la 31 august 2012, atunci când aici au evoluat cei de la Red Hot Chili Peppers. La 17 octombrie 2012, arena devenea arhiplină, însă nu pentru un eveniment sportiv, ci pentru unul politic. Uniunea Social Liberală îşi lansa candidaţii pentru alegerile parlamentare direct din iarba stadionului, în faţa a 70.000 de susţinători. De la construirea ei, Arena Naţională a devenit locul de desfăşurare a meciurilor naţionalei de fotbal. Totodată, aici au loc şi partidele de acasă ale echipelor româneşti în cupele europene.

Arena are o capacitate de 55.600 de locuri, e dispusă pe patru niveluri şi e dotată cu 42 de loje VIP (3.600 de locuri). E o copie fidelă a arenei CommerzBank din Frankfurt şi deţine un acoperiş retractabil. Sonorizarea e asigurată de 120 de boze, iar iluminatul terenului – de o instalaţie de nocturnă de 2.000 de lucşi. Potrivit Municipalităţii, instalaţia arenei consumă, într-o seară, la fel de mult curent electric cât întreg cartierul Pantelimon.