Guvernul Cioloş la şase luni: lumini şi umbre

Guvernul Dacian Cioloş a ajuns la şase luni de la învestire. Intervalul petrecut la Palatul Victoria a însemnat patru miniştri schimbaţi, fără a-i lua în calcul şi pe cei doi propuşi iniţial, dar care nu au mai ajuns în guvern. Practic, un ministru din cinci nu a rezistat nici jumătate de an în guvern. Mediafax a realizat un bilanţ al guvernării Cioloş, în care trece în revistă hopurile pe care le-a avut de depăşit premierul tehnocrat.

În urmă cu şase luni, pe fondul demisiei lui Victor Ponta din fruntea Executivului ca urmare a protestelor declanşate de tragedia de la Colectiv, preşedintele Klaus Iohannis îl nominaliza pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru a forma un nou cabinet, un executiv format din tehnocraţi.

La 15 noiembrie 2015 Dacian Cioloş a prezentat lista miniştrilor propuşi, 22 la număr.

Nici nu trecuse de etapa parlamentară, că Dacian Cioloş a fost nevoit să retragă două dintre persoanele nominalizate iniţial - Andrei Baciu de la Ministerul Sănătăţii, respectiv Cristina Guseth de la Ministerul Justiţiei. Primul a fost retras după ce, pe Facebook, au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model, în timp ce reprezentaţia Cristinei Guseth din timpul audierilor nu s-a ridicat la nivelul aşteptat.

Pe 17 noiembrie 2015 guvernul condus de Dacian Cioloş a fost învestit cu voturile PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ale minorităţilor naţionale, în timp ce ALDE şi PMP nu au susţinut Cabinetul tehnocrat.

În şase luni, patru miniştri au părăsit funcţia guvernamentală. Primul demisionar a fost ministrul Muncii, Ana Costea, care s-a poziţionat în dezacord cu premierul Cioloş, după ce a ameninţat că îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor. Costea a fost nevoită să părăsească guvernul la 14 aprilie, iar locul ei a fost luat de unul dintre consilierii lui Dacian Cioloş, Dragoş Pâslaru.

Următorul minister care a rămas fără lider a fost cel al Fondurilor Europene. La scurt timp după demisia Anei Costea, la 25 aprilie, Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului, nemulţumit de activitatea acesteia. Un alt consilier al premierului Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, a fost numit în funcţia de ministru.

Pe 27 aprilie, pe fondul scandalului de la Opera Naţională, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, anunţa, pe pagina sa de Facebook, că demisionează. Ulterior, depunerea mandatului a fost amânată, în urma unei discuţii cu premierul. O scrisoare a lui Alexandrescu către Grupul pentru Dialog Social a dus însă la tensionarea relaţiei dintre cei doi. Scrisoarea conţinea acuzaţii grave la adresa unor colegi din guvern, Alexandrescu menţionând că s-a pronunţat în favoarea retragerii titlurilor de doctor în cazul mai multor plagiate, ceea ce i-a adus admonestări din partea miniştrilor implicaţi. El spunea că a deranjat prin acţiunile sale mai multe grupuri de interese şi a dat două exemple: Roşia Montană şi Cathedral Plaza. Alexandrescu evoca unele acţiuni de intimidare şi spune că a fost chemat în Parlament să dea explicaţii şi că a fost sunat de mai multe ori de oameni politici. Gravele acuzaţii l-au determinat pe Dacian Cioloş să anunţe revocarea ministrului din funcţie, şeful Executivului precizând că nu i- comunicat niciodată despre "presiunile" la care ar fi fost supus. În locul lui Vlad Alexandrescu a fost desemnată Cristina Şuteu, fost secretar de stat în acest minister.

Demisia care încheie această "remaniere" este cea survenită pe fondul uneia dintre cele mai grave crize din sistemul de sănătate din ultimii ani, criză declanşată ca urmare a dezvăluirilor privind dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România, inclusiv în unele spitale în care au fost trataţi răniţi din Clubul Colectiv. La 9 mai, Patriciu Achimaş-Cadariu îşi depune mandatul, după o discuţie cu premierul Dacian Cioloş, care a avut loc la Palatul Victoria. Potrivit unor surse guvernamentale, Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sănătăţii, pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale. Mandatul lui Cadariu Achimaş a fost marcat şi de alte scandaluri, printre care cel al bebeluşilor din Argeş diagnosticaţi cu Sindromul Hemolitic Uremic. Dacian Cioloş a preluat, interimar, funcţia de ministru al Sănătăţii.

Ministrul de Interne, Petre Tobă, care a condus Poliţia Română în ultimii trei ani până la numirea în Cabinetul Cioloş, se află pe lista demnitarilor suspectaţi că au plagiat teza de doctorat, existând suspiciuni că peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi fost copiate din diverse lucrări. Suspiciunea de plagiat a apărut în urma unor dezvăluiri din presă, încă din 25 noiembrie 2015, la scurt timp de la învestirea Cabinetului.

"Eu resping cu tărie toate aceste acuzaţii. Eu am respectat legea şi toate normele existente în momentul în care am elaborat teza de doctorat. Am respectat toate recomandările îndrumătorului de doctorat (...) Au fost spuse multe neadevăruri şi, chiar aş putea spune, multe calomnii", a susţinut ministrul Internelor, Petre Tobă.

La rândul său, vicepremierul Vasile Dîncu a susţinut că acest aspect nu are importanţă întrucât colegul său este un om "deosebit de competent".

Un alt ministru care a stârnit controverse a fost cel al Agriculturii. Achim Irimescu a declarat, într-un interviu acordat ZF, că el nu ia ''ciubuc'', de aceea deranjeză şi că, din România, s-au scos în ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro cu camionul, în Elveţia. El a revenit apoi, susţinând că afirmaţiile au reprezentat o "metaforă".