Imunitatea ridicată ajută sau nu în caz de infectare cu SARS-CoV-2?

De ce unele persoane dezvoltă simptome dure în caz de infectare cu SARS-CoV-2, iar altele nu? Mulți cred că e din cauza sistemului imunitar puternic, care ar reacționa violent în lupta cu virusul. Astfel, apare întrebarea: e bine să avem o imunitate ridicată în această perioadă de pandemie, sau nu? Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, vine cu explicații.

Avantajele unui sistem imunitar puternic

Imunitatea este extrem de importantă în orice infecție, susține medicul Beatrice Mahler. Ea ajută corpul să lupte mai eficient cu „invadatorii” (bacteriile și virusurile care pătrund în organism). „O imunitate scăzută înseamnă lipsă de reacție la virus; mai exact, simptomatologia e scăzută pentru că organismul nu are capacitatea să reacționeze. De exemplu, un pacient oncologic poate să nu facă febră în boala Covid, chiar dacă dezvoltă o formă severă. Pe de altă parte, o imunitate exagerată duce la un răspuns anormal al organismului la un anumit agent infecțios, ca în cazul alergiilor. Tocmai de aceea trebuie să existe un echilibru”.

Imunitatea nu ne păzește de infecții

În ceea ce privește coronavirusul, simptomatologia nu are legătura cu imunitatea, ci cu reacția răspunsului inflamator, ca urmare a infecției virale. Nu se știe de ce, în caz de infectare, unele persoane dezvoltă reacții agresive, altele au doar o ușoară afectare. „La această întrebare trebuie să răspundă geneticienii. Se pare că modul în care organismul reacționează la Covid-19 ține de structura genetică a fiecăruia, aspecte care trebuie lămurite în viitor”, spune dr. Beatrice Mahler.

Totuși, un sistem imunitar echilibrat e benefic, căci ajută organismul să lupte cu boala. „Imunitatea nu ne păzește de infectare, nu previne contaminarea cu  SARS-CoV-2. Asta se face prin vaccinare și prin reguli de igienă. Însă imunitatea bună ne oferă un răspuns adecvant atunci când suntem infectați și ajută vindecarea”, adaugă specialistul.

Cum se întărește imunitatea

Este important să ne gândim la întărirea imunității ca la o cursă pe termen lung. Nu se face de pe o zi pe alta, ci în decurs de mai multe săptămâni, acționând pe mai multe planuri. „Trebuie să avem un echilibru în alimentație, să consumăm legume proaspete, fructe de sezon. De asemenea, e necesar să reducem stresul și să dormim 7-9 ore pe noapte. Potrivit studiilor, limfocitele, acei soldăței din corpul nostru care luptă cu virusurile și bacteriile, sunt reduse la jumătate dacă nu dormim suficient. Iar somnul nu se recuperează”, atrage atenția managerul Institutului „Marius Nasta”. În ceea ce privește suplimentele alimentare (vitaminele C, D, zincul, magneziul), ele nu trebuie luate în exces, după ureche. „Unele rămân stocate în organism și pot produce dereglări, altele se elimină de la sine și nu ajung să producă vreun efect miraculos. Faceți analize de sânge și urmați recomandările medicilor. Suplimentele de vitamina C sunt utile, dar doza nu trebuie să depășească un gram pe zi”.

Studiu: imunitatea prea mare, periculoasă sezonul rece

Potrivit unui studiu citat de The Guardian, sistemul imunitar se activează singur în mod natural odată cu debutul sezonului rece. Vara se relaxează, iar iarna devine mai alert, pentru a putea reacționa în caz de infecții. Ca o coincidență, cercetătorii au observat că, tot iarna, crește numărul atacurilor de cord, al accidentelor vasculare cerebrale, al declanșării diabetului sau chiar al unor boli psihice. Sunt afecțiuni care ne pun viața în pericol și se pare că au legătură cu această creștere a imunității. „Moleculele inflamatorii care inundă corpul în timpul unui răspuns imun au dezavantajul că pot ataca propriile țesuturi, provocând diabet, atac de cord, schizofrenie, depresie severă, Alzheimer”, explică cercetătorii care sugerează tratamente anti-depresive și anti-diabetice pe timpul iernii, pentru a reduce riscurile. „Cercetările noastre arată că sistemul imunitar se adaptează în funcție de variațiile de temperatură din diverse regiuni. Există diferențe între cei care locuiesc în zone ecuatoriale față de cei care trăiesc în zone cu diferențe mai pronunțate între iarnă și vară”, spune dr. Chris Wallace de la Universitatea Cambridge.