În 15 august, creștinătatea venerează Adormirea Maicii Domnului. Istoria sărbătorii

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este venerată în fiecare an, la 15 august, și adună mii de credincioşi în cele 40 de biserici din ţară şi alte opt din Capitală, lăcașuri care poartă hramul acestui praznic. La slăvita sărbătoare care o venerează pe Maica Domnului ne reamintim de trecerea la viaţa veşnică a Născătoarei de Dumnezeu.

Mesajul Arhanghelului Gavriil adresat  Maicii Domnului

Într-o zi de vineri, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul să se mute lângă Fiul ei prea iubit.Cu acest prilej,  Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramură de finic. Desigur, Ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de finic la intrarea Sa în Ierusalim. La întâlnirea cu Arhanghelul Gavriil, acesta i-a spus Maicii Domnului: ”Iată ce zice Fiul Tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului.

După vestea primită, Maica Domnului s-a urcat pe Muntele Măslinilor

După ce a primit mesajul Arhanghelului Gavriil, Maica Domnului s-a urcat pe Muntele Măslinilor, acolo unde obişnuia să se roage. Dar când a ajuns pe munte, s-a întâmplat un lucru extraordinar: toţi pomii s-au aplecat în faţa ei şi au întâmpinat-o ca pe o stăpână. 

Pregătiri pentru înmormântare

La întoarcerea de la rugăciune, Născătoarea de Dumnezeu a aprins multe lumânări şi tămâie, apoi şi-a orânduit cele cuvenite pentru înmormântare. Ea şi-a chemat  prietenele şi vecinele, le-a arătat ramura de finic și le-a mărturisit că a primit un mesaj de la Arhanghelul Gavriil: ”Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la  Fiul meu”. După această mărturisire, Maica Domnului a împlinit toate obiceiurile care se împlineau în acele vremuri,înainte de înmormântare: Ea  le-a împărţit văduvelor sărace hainele sale, cerându-şi iertare tuturor, şi-a făcut rugăciunea tradițională și, apoi ş-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc.

Adunarea Apostolilor lui Hristos la casa Maicii Domnului

După Adormirea Maicii Domnului, un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolillor lui Hristos. Cu toţii au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare, iar apostolii au ridicat patul mortuar şi au pornit spre mormânt, în Grădina Ghetsimani.

În acest timp, un evreu cu numele Antonie s-a apropiat de sicriu cu gândul să-l răstoarne. Când evreul a pus mâna pe sicriu, un inger i-a tăiat amândouă mâinile: "fără de veste, odată cu orbirea i s-au tăiat şi mâinile ce au rămas lipite de pat..." (aşa cum se spune în Acatistul Adormirii Maicii Domnului, condac 4). Atunci Antonie şi-a recunoscut greşeala; Dumnezeu l-a iertat șil-a vindecat, iar Antonie a devenit un mărturisitor al lui Hristos.

Timp de trei zile, apostolii au vegheat mormântul Maicii Domnului

La înmormântarea Maicii Domnului, Apostolii au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul Născătoarei de Dumnezeu timp de trei zile, aşteptându-l pe Apostolul Toma, plecat să împlinească o rânduială apostolică.

Așa cum spune tradiția, Apostolul Toma a sosit la trei zile după înmormântare. El a cerut încuviinţarea celorlalți apostoli să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia. În mod surprinzător, când Toma a intrat în mormânt, a constatat că acesta era gol. Spre uimirea tuturor, în mormânt era doar giulgiul, dovada că Maica Domnului fusese urcată la ceruri cu trup cu tot.

Despre Adormirea Maicii Domnului există dovezi  din timpuri apostolice

În Sfintele Evanghelii nu există precizări privind data morţii Maicii Domnului, când aceasta s-a înălţat cu trupul la cer. Dar sărbătoarea îşi are originea în Sfânta şi credibila tradiţie a Bisericii. Totodată, circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice.

Dovezi palpitante despre Adormirea Maicii Domnului se regăsesc în scrierile apocrife şi în scrierile a patru părinţi orientali: patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. De asemenea, documentele religioase din secolul al V-lea amintesc că, în Siria, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului era cinstită cu mare fast.  

Se păstrează tradiția pelerinajelor la Sfântul lăcaş

Se crede că locul de origine al sărbătorii este oraşul sfânt Ierusalim. Aici se păstrează şi în zilele noastre, nu departe de Grădina Ghetsimani, o biserică înălţată deasupra mormântului Maicii Domnului. Sutele şi sutele de pelerini, care vizitează zilnic sfântul lăcaş, au prilejul să se închine la o renumiră icoană făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimiteanca. 

«Maica Domnului, cerându-şi iertare înainte de Adormirea sa întru Domnul, ne-a dat şi nouă un îndemn de a face la fel, de a cere iertare unii la ceilalţi, ca într-un gând să-l  mărturisim pe Hristos, fiul ei şi Mântuitorul nostru», ne spune părintele Valentin Fotescu, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.