Interviu Medicul Ovidiu Ciobotariu: „O pacientă care s-a întors din ATI a plâns o săptămână încontinuu. Povestea că a văzut «mulţi saci negri plecând»”

Ovidiu Ciobotaru este medic la Spitalul Municipal „Elena Beldiman” din Bârlad (Vaslui). În momentul în care pandemia de COVID-19 a debutat în România, el se pregătea să demisioneze. Doctorul nu doar că a renunţat să mai plece din unitatea medicală, ci a cerut să fie transferat la una dintre secţiile unde ajungeau cazurile grave.

Medicul Ovidiu Ciobotaru povesteşte cum a trăit anul 2020 în prima linie de luptă cu virusul SARS - CoV - 2, într-un interviu acordat pentru „Weekend Adevărul”. El vorbeşte despre greutăţile întâmpinate, dar şi despre nevoia pacienţilor infectaţi de a fi încurajaţi şi ajutaţi să depăşească traumele psihologice provocate de boală.  A cerut să fie mutat  la Boli Infecţioase “Weekend Adevărul”: Domnule doctor, anticipaţi în urmă cu un an proporţiile crizei sanitare?  Medicul Ovidiu Ciobotaru: Iniţial, nu îmi făceam griji cu privire la COVID - 19. Când a devenit destul de clar că nu vom scăpa de noul coronavirus, undeva prin martie, am început să mă documentez şi să mă îngrijorez din ce în ce mai tare. Mi-am dat seama că înfruntarea cu COVID – 19 e inevitabilă, aşa că m-am oferit să-mi ajut colegii din Secţia de Boli Infecţioase, eu fiind doctor de medicină internă. Chiar atunci intenţionam să plec din spital spre mediul privat. Am revenit şi am cerut să fiu mutat, de pe secţia de Medicină Internă, pe secţia de Boli Infecţioase.  Câţi pacienţi infectaţi aţi tratat? Au fost cazuri cu evoluţii imprevizibile? Peste 300 de bolnavi, de la începutul pandemiei. Am avut un caz recent, o formă critică de boală, care a mers foarte - foarte greu. După ce pacientul s-a luptat două săptămâni la ATI şi respiraţia începuse să se amelioreze, a luat o bacterie din spital, Clostridium difficile. Organismul era deja foarte slăbit şi n-a mai făcut faţă. Formele uşoare nu le mai internăm decât rar. Formele medii le internăm dacă sunt simptomatice şi, în general, au o evoluţie bună. Problemele încep la formele severe. Dacă saturaţia cu oxigen este 94% sau mai mică, cazul e încadrat ca formă severă. De asemenea, dacă este afectat peste 50% din volumul pulmonar, cazul e încadrat ca formă severă. Astfel de cazuri sunt mai grele, necesită un tratament mai complex, inclusiv administrare de oxigen. Mai sunt şi cazurile critice, adică pacienţii care necesită ventilaţie invazivă, adică intubare. Aceşti pacienţi sunt internaţi în ATI şi au un prognostic rezervat. O pacientă care s-a întors din ATI a plâns o săptămână. Povestea că a vazut «mulţi saci negri plecând din ATI».  Cum sunt repartizaţi pacienţii pe secţii?  Pacienţii COVID-19 sunt trataţi şi de medici de alte specialităţi, nu doar de infecţionişti ori pneumologi. În spital sunt câteva secţii care tratează cazuri mai severe, precum Boli Infecţioase, Medicină Internă sau Pneumologie. La ATI sunt tratate cazurile critice. În toate ţările, medici cu diverse specialităţi tratează COVID-19. Şi la noi, la fel, tot spitalul este suport COVID-19. Unii medici au acceptat acest aspect mai uşor, alţii mai greu.  «M-aş bucura dacă s-ar implica şi Biserica» Sunt pacienţi care au rămas cu sechele. Se plâng de faptul că nu le-au revenit mirosul şi gustul la trei luni de la boală. Alţii  suferă atacuri de panică. Simptomele pe termen lung constau în oboseală, tuse sau anxietate. Sunt tratate de cele mai multe ori de medicul de familie, uneori e nevoie de evaluare la medicul specialist. Se întâmplă ca formele severe sau critice să se vindece cu sechele importante, cum ar fi fibroză pulmonară, care să dea insuficienţă respiratorie. În astfel de cazuri e necesar tratament cu oxigen la domiciliu. Efectele asupra psihicului nu trebuie neglijate. În cazurile mai grave poate fi necesară intervenţia unui psiholog sau a unui psihiatru.  

Aţi fost printre primii medici care s-au vaccinat împotriva COVID-19.  Vaccinul este foarte bun. Dacă vom atinge 70% rată de vaccinare, atunci da, vom ajunge la imunitate de turmă şi vom reveni la normal. Lupta cu teoriile conspiraţiei va fi foarte grea. M-aş bucura foarte mult dacă şi Biserica Ortodoxă Română s-ar implica activ alături de noi în campania de vaccinare. Vă sfatuiesc pe toţi să vă vaccinaţi, doar aşa putem reveni la viaţa de odinioară. «Nu pot descrie emoţia, e unică» Noile tulpini ale virusului sunt motive de îngrijorare. Ne putem aştepta la o situaţie mai gravă decât cea parcursă deja? Noua tulpină este cu 50% mai contagioasă, ceea ce e grav. Va infecta din ce în ce mai mulţi oameni. Un motiv în plus să accelerăm campania de vaccinare.  Care a fost cel mai greu moment? Dar cel mai emoţionant?  A fost un caz pe secţie, un coleg, doctor, care a decedat. Cele mai frumoase clipe sunt cele în care pacienţii îmi mulţumesc, mai ales dacă au avut o formă gravă. Emoţia nu o pot descrie, e unică.  

Flash News:

• Îmbolnăviri. De departe, cel mai mare număr de cazuri noi se regăsește în continuare în Capitală, cu peste 300 de cazuri noi raportate. Pe locul doi apare Timiș cu 127 de cazuri, urmat de Brașov cu 116 cazuri noi. Topul e completat de Iași (94), Cluj (88) și Suceava (83). Rata de infectare cu noul coronavirus a coborât la 2,37 în București, iar Clujul (2,9) a ieșit din ”zona roșie”, în care a mai rămas doar Timișul (3,52). 
• Accidente. 1.205 de doze de vaccin antiCOVID-19 au fost irosite de la începutul campaniei de vaccinare în România și până pe 21 ianuarie. „Până la 21 ianuarie inclusiv, s-au înregistrat 1.205 pierdute (0.29% din totalul dozelor utilizate), din motive neimputabile. Aceste motive au fost: deteriorarea flacoanelor, prin spargere, reconstituirea greșită și devierea de la condițiile de temperatură pentru asigurarea stabilității optime a vaccinului, atât înainte, cât și după reconstituire”, a precizat, la solicitarea HotNews.ro, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Cele mai multe doze irosite au fost la Cluj, respectiv 295 (24,5%), București - 202 (16,8%), Iași - 195 (16,2%) și Hunedoara - 108 (9%). 
• Carantină. Pe teritoriul României, 46.125 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.725 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 71.601 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 146 de persoane. 
• Amenzi. Peste 6.000 de polițiști, împreună cu jandarmi, polițiști de frontieră, cadre ISU, polițiști locali, reprezentanți ai ANSVSA, ANPC, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Transporturilor și ai autorităților publice locale, au desfășurat 838 de acțiuni. Cu toții au verificat modul în care se respectă măsurile de protecție sanitară la nivel național. Au făcut nu mai puțin de 65.349 de controale, pentru a se asigura că se respectă măsurile şi interdicţiile impuse. Și au găsit destule nereguli. În urma acțiunilor punctuale de control, au aplicat 4.696 de amenzi, în valoare de 940.055 de lei.