Judecătoria Găeşti a decis: Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat

Miliardarul Ioan Niculae a făcut un pas spre ieșirea din pușcărie. Judecătoria Găeşti a decis, miercuri, că omul de afaceri poate fi eliberat condiţionat, hotărârea nefiind definitivă. Ioan Niculae a fost declarat cel mai bogat român și execută din aprilie o pedeapsă de doi ani și şase luni de închisoare, în dosarul "Mită la PSD", relatează corespondentul Mediafax

Instanţa Judecătoriei Găeşti a admis astfel propunerea de liberare condiţionată a lui Ioan Niculae, formulată de Comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti.

"Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Niculae Ioan de sub puterea mandatului nr. 1693/2015 emis de Judecătoria Bucureşti Sector 1, în baza sentinţei penale nr. 1043/2013, dacă nu este reţinut sau arestat în alte cauze", se arată în decizia de miercuri a instanţei.

Hotărârea nu este definitivă, putând fi contestată de procurori la Tribunalul Dâmboviţa.

Ioan Niculae nu e la prima cerere de eliberare

În 22 septembrie, Tribunalul Dâmboviţa a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa a menţinut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găești i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiționată.

În motivarea deciziei din 31 august, magistrații Judecătoriei Găești arată că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiționat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanța că s-a îndreptat.

Magistrații au motivat că Ioan Niculae îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.

"Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate", se arată în motivare.

Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiționată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile.

Avocatul omului de afaceri declara că acesta merită să fie eliberat după ce, în cele cinci luni de detenție, a scris cinci cărți. Cărțile semnate de Ioan Niculae sunt în domenii precum agricultura și chimia, în care de altfel omul de afaceri are investiții. Două dintre volume se intitulează "Bioetanolul, combustibilul viitorului" şi "Valorificarea energetică a biomasei".

Ioan Niculae, "afaceri" cu PSD

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani și şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și şase luni cu executare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009 Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi cercetează, într-un alt dosar, pe Ioan Niculae, pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, iar pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă.

Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenționarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", mai susţin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării hotărârii de Guvern.