Klaus Iohannis atacă la Curtea Constituțională legislația privind retrocedările

Curtea Constituţională discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea de aprobare a OUG 21/2015. Potrivit Mediafax documentul atacat de președinte se referă la mai multe modificări aduse de Guvernul Ponta legislației pentru restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada regimului communist, precum şi la retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase

Şeful statului a sesizat Curtea Constituţională (CC), în 25 noiembrie, în legătură cu mai multe prevederi ale legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a articolului 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Potrivit sesizării publicate pe site-ul Preşedinţiei, şeful statului argumentează că legea menționată încalcă normele constituționale referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor.

"Astfel, potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calității de conducător al autorității publice, în sensul acestei legi. Absența menționării exprese a persoanei sau persoanelor care reprezintă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ar putea însă afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanță deciziile emise de această autoritate publică, respectiv stabilirea cadrului procesual în care instanța va putea analiza actul administrativ contestat", se arată în documentul citat.

În acelaşi timp, se precizează că dispoziția nou introdusă nu este corelată cu prevederile articolelor 17 și 18 din Legea 165/2013, potrivit cărora Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor validează sau invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii și dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnătura președintelui Comisiei.

O altă prevedere considerată neconstituţională se referă la faptul că, potrivit art. VII, se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, respectiv, președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.

"Prin conținutul său normativ, această nouă reglementare dispune nu numai pentru viitor, dar și cu privire la exonerarea de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotărâri judecătorești, pronunțate de instanțele de contencios administrativ. În acest sens, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. Astfel, potrivit jurisprudenței constituționale, a lipsi o hotărâre definitivă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și afectează buna funcționare a justiției", se menţionează în sesizarea la CC a preşedintelui Klaus Iohannis.

Un alt argument invocat se referă la faptul că norma nou introdusă la articolul VII din legea transmisă la promulgare diminuează forța hotărârilor judecătorești pronunțate în contencios administrativ și creează discriminare între subiecții de drept obligați să pună în executare o hotărâre judecătorească pronunțată în aceeași materie, îndepărtându-se de la scopul asigurării protecției constituționale a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.

De asemenea, acelaşi articol ar încălca și principiul fundamental al accesului liber la justiție, consacrat de articolul 21 din Constituție, dar şi articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, care prevede că dreptul la un tribunal include și dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de orice jurisdicție competentă.

"Acest principiu are o importanță deosebită în contextul unui contencios administrativ a cărui soluționare este determinantă cu privire la existența sau inexistența unui drept civil al justițiabilului. Protecția efectivă a justițiabilului și restabilirea legalității implică obligația pentru administrație să execute hotărârea jurisdicției sesizate. Dacă administrația, ca element al statului de drept ar omite sau ar întârzia să execute o hotărâre judecătorească, garanțiile art. 6 mai sus menționat, de care a beneficiat un justițiabil în faza judiciară a procedurii, ar deveni inutile", se mai precizează în sesizare.

Preşedintele concluzionează că dacă administrația este exonerată de la punerea în aplicate unei hotărâri judecătorești, prin neplata amenzilor civile stabilite în sarcina conducătorului unei autorități publice, accesul la justiție ar deveni teoretic și iluzoriu, iar persoana vătămată de o autoritate publică ar fi lipsită de dreptul la repararea pagubei