La ce biserici ne rugăm de Buna Vestire! Secretele lăcașurilor de cult din București care poartă hramul acestei zile sfinte

I se spune „Ziua cucului” sau „Blagoveștenie”, dar pentru creștini este simplu „Buna Vestire”. Este una dintre cele mai importante sărbători religioase pentru ortodocși și catolici, prima zi cu dezlegare la pește din „Postul Paștelui”. Aceasta comemorează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus. Iată unde se pot ruga creștinii în această zi sfântă!

Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde Maicii Domnului i s-a vestit că va fi mama mântuitorului. Tradiţia catolică şi cea ortodoxă susţin, deopotrivă, că „Buna Vestire”a avut loc în Nazaret, dar locul exact diferă. În tradiţia catolică locul este marcat de „Basilica Bunei Vestiri”, iar în tradiţia ortodoxă, de biserica grecească cu hramul „Sfântul Arhanghel Gavriil din Nazaret”.

Se spune că la fiecare zi de sărbătoare bisericească este bine să te rogi într-un lăcaș de cult cu hramul sfântului/sfintei care se celebrează. Astfel, în sfânta zi de Buna Vestire, bucureștenii pot merge să se închine la una dintre cele șase biserici cu acest hram, conform basilica.ro.

Biserica „Delea Nouă – Calist”

Lăcaşul de cult poartă hramul „Bunei Vestiri” în amintirea zilei în care a avut loc sfinţirea bisericii. Astfel, cu prilejul slujbei din 25 martie 1875, Arhiereul Calist Stratonichias (ctitor) a hotărât ca biserica să fie ocrotită de Maica Domnului şi să aibă ca hram acest mare praznic.

În anul 2005, la biserica Delea Nouă au fost aşezate spre închinare credincişoşilor fragmente din moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Valentin, prăznuit în Biserica Ortodoxă la data de 30 iulie.

Biserica „Dobroteasa”

Biserica are trei hramuri iar unul este „Buna Vestire”. Lăcașul de cult mai are hramurile „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” şi „Sfânta Muceniţă Filofteea” și este situată în mijlocul cartierului ridicate în vecinătatea Pasajului Mărăşeşti. Prima biserică de zid a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, care purta tot hramul „Buna-Vestire”, ctitorită de boier Dobrotă şi soţia sa Ancuţa. Denumirea de „Dobroteasa” (cuvânt slavo–român), se traduce prin „Maica cea Bună”, care se referă la „Preacurata Născătoare de Dumnezeu, Pururea Fecioară Maria”. Biserica actuală datează din anul 1892.

Biserica „Sfântul Anton”

În anul 1559, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche a primit ca hram „Buna Vestire” (hramul principal al lăcașului de cult). De la mijlocul secolului al XIX-lea biserica îl are ca ocrotitor şi pe „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”, a cărui icoană făcătoare de minuni se află aici. De atunci, biserica este cunoscută în acte sub numele de Sfântul Anton – Curtea Veche.

Biserica „Buna Vestire” – Bellu

Acest lăcaș de cult are două hramuri: „Buna Vestire” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Punerea pietrei de temelie şi sfinţirea locului au avut loc în 28 iunie 1925. După 9 ani, la 29 iunie 1934, biserica a fost târnosită, eveniment care reprezintă ritualul de inaugurare, de sfințire ca lăcaș de cult.

Biserica „Cărămidarii de Sus”

Prima menţiune legată de acest lăcaş de cult datează din anul 1810. Pe atunci „satul Grozăvești” avea 30 de case cu 80 de suflete, cu „biserica de zid” ridicată în 1805. În septembrie 1848, locul celei vechi este luat de o nouă biserică, lăcașul de cult fiind refăcut. În 1875, după ce biserica a ars, începe reconstruirea care este finalizată trei ani mai târziu. De atunci lăcașul de cult a suferit mai multe „operații” dar nu fundamentale.

Biserica „Buna Vestire” din Giulești

Potrivit basilica.ro, în anul 1915, în zona în care se află acum biserica se afla cătunul “Principele Carol I”, care aparținea de comuna Militari, Județul Ilfov. Un iubitor de Dumnezeu înstărit a donat un lot de pământ necesar construirii unei biserici cu hramul „Buna Vestire”. Aceasta a fost ridicată între 1921 și 1923 și pictată între anii 1929-1930.

Tradiții și superstiții de „Buna Vestire”

În credinţa populară se spune că de „Buna Vestire” se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe să cânte până la „Sânziene” sau la „Sfântul Petru”. În tradiţia populară se spune că de la „Sânziene” (24 iunie), cucul se preface în uliu până la „Buna Vestire”, când redevine cuc.

De această sărbătoare este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

La catolici, această zi este numită şi sărbătoarea „Zămislirii Domnului”.

Tradiţia mai spune ca, în această zi oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine are discuții în contradictoriu de „Buna Vestire” și că cei care greșesc, vor avea necazuri tot anul.

Primul cântec al cucului, despre care se spune că are loc în ziua de „Buna Vestire”, trebuie să găsească oamenii în haine curate, să fie veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare, altfel riscă să ducă lipsă de aceste lucruri tot anul.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică

În Maramureş, în această zi, există obiceiul de a se aduna lucrurile de prisos de prin curţi şi a li se da foc. Ritualul, cunoscut sub numele „Noaptea focurilor”, e practicat până după miezul nopţii sau chiar până în zori.

Potrivit spotmedia.ro, fiind dezlegare la peşte, se spune ca acela care gustă acest aliment de „Buna Vestire” se va simţi tot anul ca peştele în apă

Pelerinaj închinat „Bunei Vestiri” în Cluj

Unul dintre cele mai cunoscute pelerinaje dedicate „Bunei Vestiri” în Biserica Ortodoxă Română are loc în fiecare an la Mânăstirea Nicula din județul Cluj. Procesiunea a avut loc sâmbătă, 21 martie, înainte de sărbătoarea propriu-zisă iar evenimentul a ajuns la a XVI-a ediție și poartă numele „Pelerinajul Tinerilor pe Jos de la Iclod la Mănăstirea Nicula”. Au participat peste 1200 de persoane, preoți și credincioși de toate vârstele, în frunte cu Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului și Clujului.

„Pelerinajul Tinerilor” este conform mitropolia-clucjului.ro, o procesiune închinată „Maicii Domnului”, desfășurată în a cincea săptămână din Postul Paștilor. Marșul constă în parcurgerea pe jos a 18 kilometri, de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Iclod, până la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, unde se află Icoana făcătoarea de minuni a „Maicii Domnului”.

La Mânăstirea Nicula, miercuri, 25 martie 2026  când se sărbătorește „Buna Vestire”, arhimandritul Dumitru Cobzaru, „șeful” mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, va ține o slujbă specială, la care, ca de obicei vor asista sute de oameni.