La ce vârstă ar putea ieși la pensie peste 5 milioane de români: „Nu mai este o joacă”

Un semnal de alarmă puternic vine din partea Băncii Naționale a României. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că dezechilibrele din sistemul de pensii riscă să creeze o ruptură majoră în societate, iar milioane de români ar putea fi nevoiți să muncească până la 65–70 de ani.

Avertismentul lui Eugen Rădulescu

Într-o analiză publicată pe platforma contributors.ro, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, susține că numărul pensionarilor speciali a depășit 200.000, iar impactul bugetar al pensiilor speciale se apropie de 1% din PIB.

„Nu mai este o joacă”, avertizează acesta, subliniind că fără o rezolvare echilibrată și lucidă a problemei, România riscă „o falie dramatică în mijlocul societății”.

Potrivit lui Rădulescu, privilegiul cel mai controversat al pensiilor speciale este vârsta de pensionare. „Nicio țară civilizată nu trimite la pensie oameni înainte de a împlini vârsta de 50 de ani, cu pensii care le permit un trai opulent, cel puțin o dată și jumătate mai îndelungat decât câți ani a muncit persoana în cauză”, afirmă el.

O fractură socială în creștere

Consilierul BNR avertizează că, în lipsa unei reforme, discrepanțele se vor adânci: aproximativ 5 milioane de persoane ar putea fi nevoite să lucreze până la 65–70 de ani, în timp ce 200.000–250.000 de beneficiari de pensii speciale ar putea ieși la pensie la vârste mult mai mici, cu venituri considerabile.

„Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății”, a notat acesta, sugerând că nu este vorba doar despre dezechilibre instituționale, ci despre riscul unor fracturi sociale greu de gestionat pe termen lung.

În analiza sa, Eugen Rădulescu face referire și la evoluția datoriei publice. Dacă la momentul aderării la Uniunea Europeană datoria totală a României era de 12,4% din PIB, anul trecut a fost depășit pragul de 60% din PIB.

Depășirea acestui nivel este relevantă nu doar pentru criteriile de aderare la zona euro, ci și pentru presiunea tot mai mare pe buget, în condițiile în care costul finanțării datoriei publice devine din ce în ce mai împovărător.

Blocaj la CCR privind pensiile magistraților

Între timp, reforma pensiilor magistraților se află într-un punct de blocaj la Curtea Constituțională a României. Deși judecătorii au decis, cu majoritate de 6 la 3, că legea adoptată de Guvern este constituțională, motivarea deciziei nu a fost încă redactată.

Potrivit informațiilor difuzate de Antena 3 CNN, există neînțelegeri între judecători privind conținutul motivării, urmând să fie formulate atât o opinie separată, cât și una concurentă.

Până la publicarea motivării în Monitorul Oficial, președintele Nicușor Dan nu poate promulga legea, ceea ce prelungește incertitudinea în jurul reformei.