Locuitorii unui cartier bucureștean se sufocă în polen de ambrozie:„Lasați-ne să respirăm!”

Unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri noi din București, Militari Rezidence, aflat în comuna Chiajna, se sufocă, la propriu, în polen de ambrozie. Planta crește necontrolat mai ales pe terenurile private, îngrădite și lăsate în paragină care se află în proprietatea constructorilor de imobile. În timp ce oamenii ajung la spital, primăria este neputincioasă: „Nu este vina noastră!”

Ambrozia este o buruiană extrem de toxică și provoacă alergii dintre cele mai severe. Acestea pot duce, în anumite cazuri, la declanșarea unei boli de care nu mai scapi, apoi, toată viața: astm bronșic. În cartierul Militari Rezidence, din Chiajna, planta crește în voie pe marginea drumurilor, dar mai ales pe terenurile private, îngrădite și lăsate în paragină, care aparțin constructorilor de imobile. Aici, la un moment dat, nu se știe când, se vor ridica alte blocuri.

Este adevărat, ambrozie crește peste tot în București, dar și în alte orașe din țară. Putem spune că este o problemă națională cu care autoritățile se luptă an de an, din păcate fără succes. O vedem în fiecare zonă a Capitalei și în fiecare sector. Însă, în Miltari Rezidence, pentru că aici sunt multe terenuri private, se înmulțește în neștire. Este o situație care a scăpat de sub control, cu care locuitorii din zonă se confruntă în fiecare vară , iar mulți dintre ei ajung în stare gravă la spital. Din păcate, până nu treci printr-o astfel de experiență, nu poți să spui că înțelegi pe deplin cum stau lucrurile. Nu ai cum. E greu să te pui în pielea unui om care suferă și să-ți imaginezi ce simte când nu mai poate respira, când încearcă disperat să tragă aer în piept, când simte că se sufocă.

Cristina: „Am stat patru ore la urgențe cu perfuzii”

Cristina are 35 de ani și este mama a doi copii, un băiețel de doi ani și o fetiță de 9 ani. Familia locuiește în Militari Rezidence din 2015. Am stat de vorbă cu ea și ne-a povestit că alergia la ambrozie o are de ani buni, însă de când locuiește în cartier simptomele au devenit din ce în ce mai severe. „Acum câteva zile am avut o nouă criză, un nou puseu alergic și am chemat Salvarea. M-au dus direct la spitalul Universitar. Nu mai puteam respira, aveam nasul înfundat, ochii inflamați, îmi curgeau lacrimile șiroaie, mă mânca și mă ustura foarte tare fața”. La camera de gardă, timp de aproape 4 ore medicii i-au administrat medicamente perfuzabile. „Mi-au adminsitrat adrenalină și dexametazonă. Nici nu pot să vă spun în cuvinte cât de groaznic este. Ne sufocăm pur și simplu în nepăsarea celor care chiar ar avea puterea să facă ceva”. Cristina a ajuns la capătul puterilor, dar și la capătul răbdării. Dar, recunoaște că nu are ce face. „Nu pot eu să mă duc pe câmp să smulg buruienile cu mâinile goale, că aș face-o!”

Alina: „Vedeam ambrozia de la balcon”

Și Alina locuiește tot în Militari Rezidence. Are 34 de ani și doi copii: unul de patru ani, și altul de doar 4 luni. Femeia ne-a povestit că alergia la ambrozie i s-a declanșat după ce ce a devenit pentru prima oară mamă. „Eu locuiesc la intrarea în cartier, cumva la granița dintre comuna Chiajna și sectorul 6 al Capitalei. Stau într-un bloc, la etajul 8, și de la geam văd pe câmp o grămadă de plante, iarbă uscată, tufișuri, buruieni și pe alocuri zone cu verdeață. Ei bine, acea verdeață este ambrozie. Spun asta pentru că am trecut de multe ori prin zonă. Este drumul pe care îmi duceam, într-o vreme, copilul cel mare la grădiniță. Mă refer la zona de case care s-au construit de-a lungul Drumului Osiei. Casele se văd chiar de la șosea. Ei bine, tot acel spațiu până la ele era plin cu ambrozie înaltă cât un stat de om. Acele terenuri, împrejmuite dar lăsate în paragină, aparțin de București. Așa că ar trebui să facem sesizări și la primăria sectorului 6, chiar dacă locuim în Chiajna”, este de părere Alina.

„Nu dorm noaptea pentru că nu pot să respir”

Alergia la ambrozie i s-a declanșat după ce a născut primul copil. „Primele simptome au apărut la vreo doi ani de la naștere. Inițial, am crezut că am rămas eu cu vreo sensibilitate după ce am renunțat la alăptat, că am imunitatea mai scăzută și că am răcit. Chiar râdeam cu soțul că uite cum răcesc eu în plină vară. Dar ceea ce părea a fi o simplă viroză nu mai trecea. Dimpotrivă. Simptomele se agravau din ce în ce mai mare. Strănutam des, îmi curgea nasul, ori era înfundat, respiram greu, aveam ochii roșii și injectați, mă usturau, îmi curgeau lacrimile necontrolat. Este o stare generală de rău și pe fondul oboselii acumulate din cauza lipsei de somn. Nu pot să dorm noaptea pentru că nu pot respira. Încerc să respir pe gură dar mi se usucă gâtul foarte tare. E groaznic! Noaptea este cel mai rău!”

„Avem copii mici! Cum să-i protejăm?”

Acestea sunt doar două cazuri, însă poveștile locuitorilor din zonă sunt foarte multe. Oamenii se plâng inclusiv pe rețelele de socializare și spun că, deși au făcut sesizări la Primărie, problema tot nu s-a rezolvat. Sunt furioși, nemulțumiți și disperați. Nu știu cui să se mai adreseze și ce să facă. Iar cel mai teamă le este că li se vor îmbolnăvi copiii. „Cartierul este locuit de oameni tineri care au copii mici. Pe străzi și prin parcuri vedeți mulți copii până în patru, cinci ani”, ne-a spus un locatar. „Copiii aceștia se joacă afară, în parcuri și zi de zi inhalează polen de ambrozie. Îi îmbolnăvim cu bună știință. Dar nici nu putem să-i ținem în casă. Deci, ce să facem ca să-i protejăm?” ne întreabă o bunică pe care am întâlnit-o în parc.

Primăria Chiajna: „Nu putem sări gardul la oameni în curte”

După ce am aflat povestea oamenilor, am luat legătura cu autoritățile locale. Am vorbit cu Florin Petrescu, purtător de cuvânt în cadrul primăriei Chiajna, dar și cu city managerul, Petre Anghel. Răspunsul autorităților a venit prompt: „Suntem depășiți de situație! La noi în comună problema ambroziei este cât se poate de reală. Dar vedeți dumneavoastră...lumea face o mare confuzie”, ne-a explicat Florin Petrescu.  „Oamenii au impresia că Primăria este obligată să curețe terenurile și să stârpească buruiana. Au dreptate doar pe jumătate. Pentru că Primăria curăță numai terenurile care îi aparțin. Pe terenurile private noi nu avem voie să intrăm. E ca și cum am intra în casa cuiva. Și cum să pătrunzi într-o zonă care este împrejmuită cu gard? Ce să facem? Să sărim gardul?”

Florin Petrescu ne-a spus că în cadrul primăriei s-au format două echipe care merg pe teren cu motocoasele dar și cu buldoexcavatorul și curăță terenurile care aparțin administrației locale. De multe ori, însă, se întâmplă să curețe și acele zone private, dacă pot pătrunde. „Dar suntem undeva la limita legii”.

De exemplu, Primăria Chiajna a curățat zona de lângă centrul comercial Auchan deși acesta aparține de București, mai exact de sectorul 6. „Am primit multe sesizări pentru o zonă care nu se află în raza teritorială a comunei Chiajna. Este vorba despre zona de delimitare a sectorului 6. Chiar și așa, am trimis echipele cu motocoase, fiind vorba despre o zona intens circulată spre un parc comercial”, a mai declarat Florin Petrescu. 

„Nici nu se sinchisesc de avertismentele noastre”

Autoritățile sunt legate de mâini și de picioare, se plânge și city managerul din cadrul Primăriei Chiajna, Petre Anghel. „Sunt mulți proprietari care nici nu se sinchisesc de avertismentele pe care le dăm. Se uită de sus la noi și își văd de treburile lor, nu le pasă că pe terenul lor este ditamai cultura de ambrozie. Nesimțirea e atât de mare încât unii ne-au spus de la obraz să le dăm amendă că-i costă mai ieftin decât dacă ar curăța terenul. Planta asta este foarte păcătoasă. Doar o singură buruiană poate elibera câțiva zeci de mii de spori. E de ajuns ca o singură persoană privată să nu își curețe terenul și o să-i vedeți pe cei care au alergie la această buruiană cum suferă. Trebuie să curețe toți, nu doar unii. Că altfel, n-am făcut nimic!”

Amenda maximă pentru persoane juridice: 20.000 de lei

În Militari Rezidence, terenurile au fost cumpărate de foarte mulți investitori, iar asta s-a întâmplat acum ani buni. Sunt parcele mai mici, dar și parcele mai mari pe care ar încăpea lejer câteva blocuri. Aceste terenuri au fost îngrădite și lăsate în paragină. Evident că, în timp, aici au crescut buruieni și ambrozie. „Noi primim sesizări din partea locatarilor și mergem pe teren. Dacă ambrozia se află într-o zonă privată, luăm legătura cu proprietarul și îl somăm să rezolve situația. Dacă nu, îl amendăm. Problema apare în momentul în care ori nu găsim proprietarul, ori acesta refuză să-și curețe terenul, ori parcela aparține unei firme din străinătate.  Suntem legați de mâini și de picioare”, mai spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Chiajna.

Iniţial, proprietarii primesc avertismente. Apoi se mai face un control. Şi, dacă şi atunci sunt nereguli, proprietarii terenurilor sunt sancționați cu amenzi de la 750 la 5.000 de lei în cazul persoanelor fizice şi de la 5.000 la 20.000 de lei pentru persoanele juridice.

De ce nu se folosesc erbicide

Oamenii care locuiesc în cartier nu sunt însă mulțumiți de eforturile pe care le depun cei din primărie. „Acolo unde intervin, unde au voie s-o facă, nu este suficient să taie planta sau s-o pună la pământ. Aceastaă buruiană trebuie smulsă și arsă, pentru că, dacă o lași așa, cu rădăcinile scose ea se prinde la loc. Așa e de păcătoasă!” ne-au mai spus ei. „Apoi, terenul trebuie erbicidat. Doar erbicidele pot stârpi ambrozia”.

Însă, de la autoritățile locale aflăm că erbicidele nu se folosesc oricum și oriunde, iar în Chiajna nu prea ar avea voie să le împrăștie. „Chiar dacă am smuls planta, chiar dacă am rupt-o și am culcat-o la pământ, după prima ploaie apare din nou. Ca s-o stârpim, ar trebui să folosim erbicid. Dar, în anumite situații, nu ne lasă legea! În primul rând, nu avem voie să dăm cu erbicid pe proprietate privată pentru că nu știm ce cultivă omul pe terenul lui. În al doilea rând, o altă problemă o reprezintă infrastructura Apa Nova. Sunt multe zone de protecție sanitară unde nu se poate interveni nici mecanic și nici cu erbicide”, ne-au mai spus autoritățile locale. Ce înseamnă zonă de protecție sanitară? Este o zonă unde există surse de apă din pânzele subterane sau din ape de suprafață, folosite pentru alimentarea cu apă potabilă a populației sau pentru întreprinderile din industria alimentară. Într-o zonă de protecție sanitară pot exista și surse de ape minerale folosite pentru instalațiile de îmbuteliere. Tot într-o astfel de zonă pot exista stații de pompare, rețele de distribuție a apei potabile sau instalații de tratare a apei. Este interzis ca pe aceste terenuri să fie folosite erbicide sau alte produse toxice.

Primarul Capitalei cere triplarea amenzilor

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a anunțat zilele trecute că va trimite o solicitare către Guvernul României pentru schimbarea legislației în ceea ce privește problema ambroziei. Edilul cere triplarea amenzilor aplicate persoanelor care nu elimină buruiana de pe terenurile deținute în proprietate. „Trebuie să recunoştem că legea privind eliminarea ambroziei nu a determinat o acţiune foarte concretă şi în continuare sunt foarte multe cazuri de persoane care ajung la spital din cauza alergiilor agresive şi foarte grave provocate de această buruiană care creşte spontan, denumită ambrozia”, a declarant primarul în cadrul unui comandament pentru eradicarea acestei buruieni organizat la Primăria Capitalei.  „Avem declarați oficial 500.000 de români alergici la ambrozie, dar numărul poate fi mult mai mare pentru că multe persoane poate se tratează acasă sau nu şi-au descoperit această alergie”. Edilul mai precizează că va trimite Guvernului o solicitare pentru schimbarea legii și va cere ca amenzile să se tripleze.

Ce este ambrozia

Ambrozia este o buruiană invazivă originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruine și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind semnalată pentru prima dată în 1863 în Germania; în România a fost observată prima dată la Orșova în anul 1910, acum fiind întâlnită mai ales pe Valea Mureșului, în Banat, în județele Bihor, Vaslui, Giurgiu. Înflorește în august-septembrie, potrivit wikipedia. Planta este destul de rezistentă la pesticide. Poate ajunge și la 1, 5 m, devine vizibilă în iunie, iulie, crește brusc și începe să înflorească de la sfârșitul lui iulie. Ambrozia produce cantități foarte mari de polen, potrivit wikipedia.

Cum se manifestă alergia la ambrozie

Pentru a ne lămuri care sunt problemele legate de expunerea la această planta, dar şi cum putem preveni alergiile la ambrozie, reporterii Click! au stat de vorbă cu dr. Brîndușa Petruțescu, medic specialist alergologie și imunologie clinică în Ambulatoriul Spitalului Universitar de Urgență Bucureşti.„Principalele manifestări ale alergiei la polenul de ambrozie sunt rinita alergică, care este cea mai frecventă, conjunctivita alergică care se asociază adesea cu rinita (în mai mult de 50% din cazuri pacienții cu rinită alergică au și conjunctivită alergică) astm alergic - care poate fi privit ca și o complicație în timp - dar poate să dea și pusee de dermatită atopică prin desenzibilizarea cutanată, căci polenul se poate depune pe piele”, a explicat  dr. Brîndușa Petruțescu. Medicul mai spune că simptomele de rinită și conjunctivită apar în fiecare an într-o anumită perioadă: august, septembrie, exact atunci când buruiana înflorește. Astfel, ne putem da seama că suntem alergici la această plantă.

Iată ce spune Legea nr 62/2018 privind combaterea ambroziei

Articolul 1.

(1) Proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane.

(2) În scopul distrugerii buruienii ambrozia și al prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole vor desfășura periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante și apariția primelor inflorescențe, respectiv cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreținere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări și metode specifice. Aceste măsuri se mențin până la sfârșitul perioadei de vegetație a buruienii ambrozia.

(3) Beneficiarii lucrărilor de construcții au obligația ca pe terenurile afectate de lucrări să ia măsurile necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii ambrozia.

Articolul 3

(1) Nerespectarea prevederilor art.1 de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole constituie contravenție și se sancționează cu avertisment.

(2) Constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 750 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.

Articolul 5  

Verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor articolului 1, precum și aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art. 3 se fac de către o comisie mixtă, constituită prin ordin al prefectului, formată din specialiști desemnați din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, direcțiilor județene de sănătate publică și autorității publice locale pe a cărei rază teritorială se face controlul.

Citește și: 

Ambrozia a făcut deja primele victime la Iași. Uite cum te poți feri de alergii

Ce amenzi riscă proprietarii care nu-şi curăţă terenurile de ambrozie

Te invităm pe Facebook, ca să comentăm subiectele împreună

Avem și Instagram, pentru imagini și texte cum nu au alții