Luna decembrie: tăierea porcului şi colindatul, datini din moşi strămoşi

Decembrie e o lună specială pentru fiecare dintre noi, fiindcă e legată de magia copilăriei. Nerăbdarea cu care îi aşteptam pe Moş Nicolae şi pe Moş Crăciun, ninsorile de poveste şi focul jucăuş din soba bunicilor sunt amintiri care nu se şterg niciodată. Ultima lună a anului e plină de sărbători, însoţite de tradiţii păstrate cu sfinţenie.

În luna decembrie, numită popular Undrea, sătenii au grijă de gospodărie, de animale şi de starea grădinilor. Fetele nemăritate se spală cu prima nea, ca să fie frumoase şi drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, aşa va fi vremea timp de zece săptămâni. Tot tradiţia spune că o iarnă geroasă înseamnă că vara va fi călduroasă, iar dacă va fi zăpadă, anul următor va fi roditor.Sărbătorile şi obiceiurile luni decembrie sunt respectate cu sfinţenie, mai ales de oamenii de la sate.

12 Decembrie. Sfântul Spiridon, făcător de minuni, e patronul ciubotarilor. Se sărbătoreşte păentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, de lovituri şi de fiare sălbatice.

20 Decembrie. Sărbătoarea Ignatului, ziua în care creştinii ortodocşi taie porcul. În această zi e sărbătorit Sfântul Ignatie al Antiohiei. Există superstiţia potrivit căreia femeile însărcinate nu trebuie să lucreze, fiindcă pot naşte copii infirmi.

23 Decembrie. Preziua Ajunului. Încep colindele, cântece rituale care vestesc Naşterea Domnului, iar copiii merg din casă în casă. După miezul nopţii se face Masa de Ajun, cu grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin de sufletul morţilor, dar şi alte alimente de post se impart după ce sunt sfinţite pe 24 decembrie.

24 Decembrie. Ajunul Crăciunului. Se face calendarul de ceapă pentru a afla cum va fi vremea în anul care urmează. Nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul, ca să nu se ducă norocul. Se mănâncă peşte, ca să fim apăraţi de friguri. În această zi nu se bea rachiu, pentru că-i al dracului.

25 Decembrie. De Naşterea Domnului, finii merg cu daruri la naşi, se merge cu Ţurca, se colindă cu Steaua, cu Vicleimul, şi cu Irozii. Firimiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor, ca să fie ferite de rău.

26 şi 27 Decembrie. Sunt zile de sărbătoare rezervate vizitelor şi darurilor.

27 Decembrie. Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Dacă ninge în această zi, ne aşteaptă un an roditor.

28 Decembrie. Îngroparea Crăciunului se ţine ca să nu ne îmbolnăvim de gâlci şi de ameţeli.

31 Decembrie. Îngropatul Anului Vechi şi Ajunul Sfântului Vasile. Credinţa populară spune că în această zi se deschid cerurile şi că vorbesc animalele. Se petrece cu băutură şi cu carne de porc, pentru că e un animal care merge înainte, şi peşte, pentru că este vioi, dar nu se mănâncă pasăre, fiindcă scurmă înapoi. Seara se lasă porţile descuiate, iar lumina şi focul trebuie să fie aprinse. Copiii colindă cu Pluguşorul.Calendarul de ceapă: când va ploua şi când va fi secetă

Bătrânii folosesc o metodă simplă pentru a afla vremea în anul următor. Se alege o ceapă mare care se taie în două jumătăţi. Dinspre exteriorul cepei spre interior se iau consecutiv 12 foi şi se aşază pe o bucată de lemn. Peste fiecare foaie de ceapă se împrăştie sare. Până în dimineaţa urmatoare, foile de ceapă sunt puse într-un loc ferit de lumină. Dupa cantitatea de apă adunată în fiecare foaie de ceapă se poate stabili care dintre lunile anului următor vor fi mai ploioase şi care vor fi lovite de secetă.