«Mă autentific cu Google», un fel de chineză pentru unii profesori. Cum decurg, de fapt, cursurile online
Elevii nu se mai întorc în bănci până în 12 iunie când se termină anul şcolar 2019-2020. Excepţie fac doar copiii din ani terminali, clasele a VIII-a şi a XII-a, care au examene. Lecţiile se vor ţine în continuare online acolo unde se poate. Mulţi elevi nu au calculatoare sau tablete, iar mulţi profesori nu ştiu să le folosească.
De la mijlocul lui martie, şcoala românească a intrat forţat în secolul 21, din punctul de vedere al comunicării şi predării, educaţia mutându-se din sălile de curs în spaţiul virtual. Dacă elevii, cei care au la îndemână un telefon, o tabletă sau un laptop, cu conexiune la internet, fac faţă mai uşor acestor transformări, în rândul profesorilor încă sunt cazuri destul de multe care nu înţeleg sau nu ştiu ce înseamnă învăţământ online, scrie adevarul.ro. Desigur, în toată această perioadă au fost prezentate cazurile multor profesori care fac faţă cu brio la schimbare, care continuă să predea, să comunice cu elevii prin intermediul calculatorului, folosind aplicaţii speciale pentru şcoala online.
Profesoara Cristina Tunegaru este unul dintre dascălii care au ţinut cursuri online încă de la începutul stării de urgenţă. „Cine e competent digital poate face mai mult, dar nu poţi să-i ceri unui profesor aproape de pensionare să intre pe digital.educred.ro, să-şi aleagă de acolo un soft şi să urmeze un tutorial în limba engleză cu o curbă de învăţare foarte abruptă. Poate părea ridicol, dar fraza «Ne autentificăm la Google Classroom cu contul Google» e un fel de chineză avansată pentru mulţi profesori din ţară.”Şi elevii spun că majoritatea orelor online nu sunt, în realitate, lecţii, ci mai mult o corespondenţă între profesorul care trimite poze cu subiecte sau teme şi elevii care trebuie să le copieze pe caiet, să rezolve temele şi să trimită înapoi poze cu acestea. „Sistemul românesc nu s-a putut adapta la măsuri impuse peste noapte, majoritatea profesorilor au practicat aceste lecţii online strict prin nişte poze cu lecţiile trimise pe diferite reţele, ca mai apoi elevi să le copieze în caiete sau să le înveţe”, spune Alexandru Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov. Orele online îi transformă pe părinţi, în multe cazuri, în profesori, deoarece conţinutul unui curs trimis pe mail sau WhatsApp trebuie explicat elevilor, apoi li se poate cere acestora să rezolve anumite cerinţe pe marginea informaţiei nou-primite. „Dacă tot lucrăm acasă online cu ai noştri copii şi le punem la dispoziţie tehnica, Ministerul Educaţiei îi angajează pe părinţi cu jumătate de normă? Pe lângă faptul că un profesor dă doar teme şi părintele lucrează 90% din timpul alocat şcolii, ar fi necesar să îi angajăm pe părinţi”, spune un părinte din judeţul Tulcea, Alexandru Balaban.