Marea Neagră, ameninţată de mucilagiul marin? Unde a apărut şi ce şanse sunt să ajungă pe Litoralul românesc

Flora şi fauna din Marea Neagră ar putea avea de suferit. Problema provine de pe coasta Turciei, unde, din luna mai a acestui an, a fost sesizată apariţia unui fenomen îngrijorător: o regiune extinsă a Mării Marmara este acoperită de un mucilagiu marin. Acesta opreşte oxigenul să pătrundă în apele de mică adâncime şi provoacă moartea speciilor de peşti şi a crustaceelor.

Biologul constănţean Răzvan Popescu Mirceni spune că „saliva mării“, aşa cum  e cunoscut mucilagiul marin în limbaj popular, este, de fapt, un complex de substanţe coroidale. Acesta rezultă, în cea mai mare parte, pe fondul unor procese de descompunere a îngrăşămintelor folosite în agricultură, cum ar fi fosfaţii şi azotaţii, dar şi a deversărilor necontrolate. „În zonă, curenţii sunt destul de slabi şi acum, când a apărut surplusul de materie organică, algele microscopice au profitat şi s-au înmulţit excesiv. În descompunere, au consumat oxigenul şi în zonele de mică adâncime au început să moară toate celelalte organisme“, explică biologul, pentru adevarul.ro, apariţia acestui fenomen. 

Biologul dezvăluie că şi litoralul românesc s-a confruntat cu acest fenomen în trecut, când în staţiunile litorale au apărut peşti morţi la ţărm: „La acea vreme, Dunărea aducea în Marea Neagră un mare aflux de substanţe folosite în industria şi în agricultura comunistă, care nu aveau nimic în comun cu protecţia mediului“.

Specialiştii turci avertizează că fenomenul de poluare s-ar putea extinde până pe coasta românească, însă Popescu Mirceni este de părere că ar putea fi de mică amploare, datorită mai multor factori. În primul rând, la noi curentul acţionează de la nord la sud şi permite epurarea apei, în ţara noastră a scăzut aportul de substanţe organice din agricultură care era adus de Dunăre, iar recifele artificiale create împotriva eroziunii costiere oferă un suport dur, pe care se depun o serie întreagă de organisme cum sunt scoicile, care filtrează apa. „Pot fi afectate golfuleţele, unde condiţiile pot favoriza în primii ani condiţiile de apariţie a acestor fenomene, dar vor fi la o scară redusă“, crede biologul.