«Mi-a ars 95% din carne. Am rezistat doar cu gândul la copii»

Bodoni Şandor (40 de ani) este unul dintre supravieţuitorii exploziei de la Mina Petrila din Hunedoara din anul 2008. Atunci, 12 colegi de ai săi au decedat în chinuri. El însuşi a fost ars în proporţie de 95%. Îi mulţumeşte în fiecare zi lui Dumnezeu că trăieşte şi că îşi vede copiii. Când a auzit de incendiul de la clubul “Colectiv”, Şandor nu a putut să se uite la nici o ştire.

La 15 noiembrie 2008, la Mina Petrila şi-au pierdut viaţa 12 mineri, ingineri şi salvatori mineri, arşi de vii în urma a două explozii de metan care s-au succedat la câteva ore diferenţă. Şapte ani mai târziu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, s-a produs un incendiu la Clubul “Colectiv” din Bucureşti, în care şi-au pierdut viaţa 32 de persoane şi alte 180 au fost rănite. Bodoni Şandor are acum 40 de ani şi este unul dintre supravieţuitorii exploziei de la Mina Petrila şi unul dintre minerii care au salvat viaţa altor colegi. Deşi era ars pe tot corpul, Şandor a găsit puterea ca, după prima explozie, să îşi scoată din „mina morţii” doi colegi, mai puţin răniţi decât el. Îşi aminteşte fiecare clipă din acea zi de coşmar şispune că nu va uita niciodată prin ce au trecut el şi alţi zeci de ortaci, fraţii săi, căci „eram ca o familie, mâncam şi ne distram împreună. Aşa se întâmplă când lucrezi în fundul pământului!”, spune Bodoni.

Vocea sa sună clar şi profund. Suferă şi acum, însă este recunoscător că Dumnezeu l-a salvat şi acum trăieşte şi îşi vede în fiecare zi copiii. „Pentru ei trăiesc. Dumnezeu m-a salvat, căci doctorii, deşi au făcut tot ce era omeneşte posibil să mă salveze, nu îmi mai dădeau şanse la viaţă. Domnul profesor doctor Lascăr de la Spitalul Floreasca mi-a spus că Dumnezeu a vrut ca eu să trăiesc! Am fost ars în proporţie de 95%. Am avut arsuri de gradul II şi III, am avut arse căile aeriene, alveolele, toracele, peste tot pe corp eram ars. Am ieşit din mină mai mult mort decât viu. I-am scos pe colegii mei Iordache şi Matei, erau mai noi. Ei au avut arsuri pe 85% din suprafaţa corpului. După ce am ieşit toţi trei, eu am leşinat. Am ajuns la spital la Bucureşti. (…) Două luni de zile am fost în comă. Cred că altfel nu scăpam, pentru că durerea era îngrozitoare. Eu ştiu ce înseamnă să ai tot corpul ars. Recuperarea a durat doi ani de zile”, a povestit fostul miner.

Din perioada aceea, în care nu se putea mişca, nu putea mânca singur, Şandor îşi aminteşte că uneori voia să termine cu totul: „Am avut perioade în care voiam să sar pe geam. Soţia şi fiica mea au stat cu mine. M-am operat de mai multe ori - cicatrice, urme. Pentru că am avut şi un traumatism cranian, şi acum fac tratament pentru buna funcţionare a creierului”, ne povesteşte Şandor. Despre tragedia de la clubul “Colectiv”, Şandor a auzit de la rude şi colegi. Nu a avut putere să se uite la ştiri, pentru că ştie prin ce trec victimele şi rudele lor: „Ştiu durerea, trupească şi sufletească, prin care trec. Nu am putere să mă uit. Mă gândesc cu sufletul împietrit la durerea pe care o simt părinţii cărora le-au ars copiii, părinţii care îşi văd copiii arşi pe patul de spital. După ce am ieşit din comă, am întrebat doctoriţa cum arăt. Mi-a spus că bine, dar când am putut să mă uit la mine, am văzut pielea neagră, arsă, carnea arsă, o coajă închisă la culoare peste tot. Mă curăţaseră medicii, dar la cât de ars am fost… (…) Nu pot să mă uit la televizor când sunt ştiri despre “Colectiv”. Este groaznic, căci ştiu prin ce am trecut eu. Dumnezeu cu puterea lui m-a salvat şi sper să îi ajute şi pe cei de la «Colectiv»”, spune, cu voce scăzută, Şandor Bodoni. 

Viaţa familiei Şandor nu este uşoară. „Nu am avut bani pentru tratamente, ne-am vândut apartamentul şi am luat unul mai ieftin ca să ne rămână bani. Am avut şi copilul bolnav, acum este bine, slavă lui Dumnezeu. Au fost ani grei, dar toate trec. Sănătoşi să fim!”, spune bărbatul. Fiica lui este acum elevă în clasa a XII-a şi îşi doreşte să studieze la Facultatea de Medicină, însă părinţii săi nu au banii necesari.  

Sebastian Muntean a trecut prin chinuri groaznice

Fost concurent la “Vocea României”, solist în trupa Roads, atrage atenţia medicilor care tratează răniţii din club “Colectiv” cu un mesaj postat pe pagina sa de socializare. Sebastian Muntean (26 de ani) s-a ars la picior şi a trecut prin chinuri groaznice. “În 2002, în clasa a VIII-a, piciorul drept mi-a luat foc de la o soluție inflamabilă. Am avut arsuri de gradul 3, și izolat, 4 (gravitate maximă). Tatăl meu e cel care a reușit să mă stingă. Deși pe moment adrenalina m-a «anesteziat», ajuns la spital am fost internat, și de atunci calvarul a început pentru mine. Pe lângă durerea resimțită de la rana deschisă, scoasă la iveală de procesul de curățare, și de la pielea și carnea care se desprindeau de pe piciorul meu, adevăratul chin au fost lunile care au urmat. În fiecare zi, peste carnea deschisă, doctorii îmi puneau tifon, în încercarea de a-mi proteja piciorul de infecție. De la o zi la alta, tifonul se lipea de carne, iar în momentul în care acesta trebuia schimbat (zilnic), practic, tifonul era tras, rupând carnea rămasă pe picior. Durerile unor astfel de arsuri sunt absolut crâncene. Salvarea mea a venit sub forma unor feșe cu aluminiu, aduse din Austria, care nu se lipeau la fel de rău. Văzând o filmare cu rănile celor din «Colectiv», am văzut din nou tifon pus direct peste rană. Sper ca totuși acele feșe de aluminiu, care în 2002 nu existau în România, să fie folosite pe victimele din «Colectiv», pentru a le ușura suferința“, a scris solistul. 

Rona Hartner știe un leac bun pentru arsuri

La puțin timp după ce a văzut scenele terifiante de la club “Colectiv”, Rona Hartner a povestit că în urmă cu 30 de ani a avut o rană deschisă provocată de o arsură.  Ea s-a vindecat rapid atunci cu nişte bureți speciali de colagen. ”Doamna doctor chimist Trandafirescu Viorica a inventat niște bureți din colagen care sunt produși în România și care vindecă imediat, schimbând pur si simplu straturile de piele arse cu altele regenerate. Fără să se smulgă pielea! Eu am avut șansa să utilizez acești bureți încă din anul 1985, când am avut o rană deschisă și a fost acoperită de acești bureți cu colagen. Pur și simplu mi s-a regenerat toată pielea la loc, fără probleme și fără dureri”, a scris Rona Hartner pe pagina sa de Facebook.