Miercuri sună sirenele. Atenţie, cad meteoriţi!

Cel mai mare exerciţiu de verificare a sistemului naţional de alarmare a populaţiei în caz de dezastre ne va testa şi nouă, miercuri (19 aprilie), răbdarea şi reacţiile. Sirenele vor suna în Bucureşti şi 13 judeţe din ţară de cinci ori, anunţând prăbuşirea unor meteoriţi. Iată cum „citeşti” fiecare semnal de sirenă şi ce trebuie să faci dacă acest scenariu ar fi real!

Realitatea ne-a demonstrat că noi oamenii nu suntem nicicând suficient de pregătiţi în faţa capriciilor naturii. De fiecare dată, parcă, urgia depăşeşte aşteptările autorităţilor, dar şi capacitatea lor de a acţiona eficient. Însă, pentru a putea face faţă scenariilor apocaliptice, e nevoie ca echipele de salvare, cele de intervenţie şi civilii să lucreze împreună. Miercuri, între orele 10.00 şi 12.00, fiţi pregătiţi pentru cel mai amplu exerciţiu de verificare a sistemului naţional de alertare a populaţiei în caz de calamităţi. Toate autorităţile statului cu atribuţii în acest domeniu îşi vor testa oamenii, echipamentele din dotare, dar şi răbdarea şi reacţiile noastre la o ameninţare reală. Miercuri, bucureştenii şi locuitorii judeţelor Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Suceava şi Vaslui vor auzi cinci semnale acustice a câte 16 secunde, cu o pauză de zece secunde între ele.

Este semnalul standard pentru calamităţi naturale, iar azi se va simula o alertă în caz de căderi de corpuri cereşti. Toate cele 350 de sirene care compun sistemul de alertă din Capitală vor fi pornite simultan, pentru a fi testate. Centrul de comandă se află în sediul Prefecturii municipiului Bucureşti, însă primăriile de sector au propriile birouri de management al situaţiilor de urgenţă. „În sectorul nostru sunt 72 de sirene, din care 11 sunt achiziţionate de noi. Patru dintre ele sunt integrate sistemului operaţional, iar celelalte 7 sunt în curs de integrare şi pot fi acţionate de la nivelul autorităţii publice locale”, ne-a spus Marin Iancu şeful Serviciului Management Situaţii de Urgenţă Sector 2. 

Cum şi când se dă alarma

Într-o situaţie reală, toate instituţiile care monitorizează situaţii de risc (Apele Române, Armata, Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului) trimit avertizări către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) cu privire la iminenţa unei calamităţi/atac. În cazul în care pericolul vizează doar o parte din ţară (judeţ, oraş, regiune) e alertat Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă (ISU). Mesajul de alertă pleacă de la ISU către autorităţile locale sau judeţene, care au în administrare sirenele, în vederea alertării populaţiei.

Cum recunoşti calamitatea în funcţie de alarmă

România are patru semnale acustice de avertizare a populaţiei în caz de evenimente cu impact devastator. Pentru a şti ce ai de făcut în caz de dezastru, reţine ce înseamnă fiecare alarmă. În caz de calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, căderi de meteoriţi, tornade) semnalul de alarmă se compune din cinci sunete stridente a 16 secunde fiecare, cu o pauză de zece secunde între ele. Prealarmarea aeriană, care nu semnalează un pericol iminent, ci unul posibil, se compune din trei sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Mai alert este semnalul în caz de atact aerian iminent: 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Iar a patra alarmă, care corespunde încetării sau înlăturării pericolului imediat, este un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de două minute. 

Ce faci când sună alarma

Dacă e cutremur: te adăposteşti sub o masă rezistentă sau sub tocul uşii. Cobori abia după ce seismul trece.

În caz de atac aerian: te adăposteşti în beciul casei/subsolul antiatomic de la bloc/la metrou.

În caz de inundaţii: fugi din calea apelor, căutând un refugiu la altitudine mare. Nu încerca să salvezi bunuri din gospodărie, ci oameni din jurul tău!

Evenimente recente în care au fost folosite sirenele

În ultimii 27 de ani, semnalele acustice de alertare a populaţiei în situaţii reale s-au folosit destul de rar. 

12 august 2002. Sirenele au sunat în judeţul Ialomiţa anunţând producerea primei tornade din România, la Făcăeni. Comuna a fost distrusă aproape în întregime în urma trecerii tornadei.

Aprilie 2005. Alarma s-a dat în judeţele Timiş şi Caraş-Severin ca urmare a celor mai devastatoare inundaţii pe care le-a cunoscut partea de vest a ţării. Peste 115 localităţi au fost afectate, 30.000 de hectare de culturi au fost inundate şi peste 2.800 de oameni şi-au părăsit locuinţele.

Iulie 2005. Inundaţii devastatoare în Vrancea, fenomene care au distrus mii de case şi au luat viaţa a 14 persoane. Sirenele au sunat din nou.

Anul trecut, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din ţară au efectuat 1.533 de exerciţii locale de alarmare a populaţiei, însă o verificare la nivel naţional nu s-a mai făcut din anii `90.