Motivul pentru care algele nu apar pe litoralul bulgăresc. Dunărea este de „vină”!

Algele au invadat în aceste zile plajele din sudul Litoralului, iar cele mai afectate stațiuni sunt Mangalia, Vama Veche și Olimp. Fenomenul este scăpat de sub control, deoarece vorbim despre o cantitate foarte mare de plante care au invadat atât apa mării cât și linia țărmului. Practic, în anumite zone scăldatul nici nu mai este posibil. Ce sunt algele? De ce apar și cum scăpăm de ele? De ce nu avem ape limpezi și curate ca vecinii noștri, bulgarii? Iată câteva întrebări pe care cu siguranță ți le-ai pus și tu, măcar o dată.

Ne aflăm în plin sezon estival, iar litoralul este atât de aglomerat încât cu greu mai găsești o unitate de cazare liberă. Mai mult, plajele sunt pline ochi, turiștii se calcă la propriu în picioare - pe nisip și chiar în apă - ambuteiajele și coloanele de mașini dintre stațiuni sunt și ele la ordinea zilei. Pare că toată România s-a mutat în această perioadă la mare. Inconvenientele sunt însă asumate, iar oamenii dornici de distracție, scăpătați din izolarea impusă atâta vreme de pandemie, nu mai dau o importanță atât de mare acestor lucruri. Nemulțumirea lor vine din altă parte: apariția algelor marine care au invadat în aceste zile sudul Litoralului și care nu le mai permit să intre în apă. Din păcate, fenomenul pare a fi scăpat de sub control. 

Ce se curăță seara, se depune din nou peste noapte

Cantitatea algelor este atât de mare încât  angajații Apelor Române Dobrogea Litoral se luptă cu morile de vânt. Deși s-au mobilizat și adună în fiecare seară ierburile aduse de valuri la mal, până dimineață acestea se depun din nou. Iar priveliștea care îi întâmpină pe turiști este dezolantă: mormane de ierburi marine zac la mal, iar mirosul lor se simte de la distanțe considerabile. Apa mării este invadată și ea de plante pe o porțiune de câțiva metri buni de la țărm. Cine nu știe să înoate pentru a reuși să treacă de bariera verde rămâne să se bălăcească printre frunze lipicioase. Iar când ieși din apă, nu te mai recunoaște nimeni. Ești replica fidelă a „omului din adâncuri”. 

În această perioadă, cei de la Apele Române Dobrogea-Litoral au publicat pe Facebook mai multe fotografii cu „dezastrul” verde de la malul mării, alături de un mesaj adresat turiștilor. 

„În ultima perioadă se constată o dezvoltare algală puternică în zona de sud a litoralului românesc, în stațiunile Olimp, Mangalia  și Vama Veche. Cantitățile însemnate de algă se întâlnesc, atât în apa mării,cât și pe plajă.

Echipele din cadrul SGA Constanța intervin în fiecare seara pe linia țărmului, dar cantitatea mare de algă în apă nu poate fi evacuată decât în momentul în care aceasta ajunge pe țărm”.

Ce sunt algele marine

Algele sunt organisme fotosintetizante și ajută la îmbogățirea cu oxigen a apei. Ele stau la baza existenței și dezvoltării vieții în mediul marin. Pot fi, astfel, considerate echivalenții plantelor din mediul terestru.  Apariția lor este un fenomen natural care nu poate fi oprit. Dezvoltarea algelor este condiționată de o serie întreagă de factori calitativi ai apei cum ar fi cantitatea de nutrienți și săruri minerale, cantitatea de CO2, cât și de parametri fizici cum ar fi tipul de substrat, temperatura apei, turbiditatea, forța curenților de adâncime și de suprafață, etc. 

Vegetația marină menține viața subacvatică

Apariția algelor marine ar trebui să ne bucure, spun specialiștii. Ele sunt dovada faptului că marea este productivă. Chiar dacă miros urât odată ajunse la mal, chiar dacă au o textură neplăcută și ne crează disconfort, algele marine au un rol extrem de important în menținerea vieții subacvatice. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” primul studiu al algelor pe litoralul românesc a început în anul 1907, iar până în prezent specialiștii au identificat un număr de 162 de specii grupate în 4 încrengături, 5 clase, 21 de ordine și 34 de familii. Experții din cadrul I.N.C.D.M. precizează faptul că vegetația marină reprezintă pentru nevertebrate și pești un spațiu vital pentru hrănire, reproducere și protecție împotriva acțiunii deranjante a apei, a luminii excesive și a răpitorilor. De asemenea, în urma studiilor efectuate de-a lungul timpului, biologii români au descoperit  importanța macroalgelor care au și un rol de protecție a țărmului împotriva eroziunii. 

De ce apar algele marine la noi și nu la bulgari? 

În zona litoralului românesc se regăsește o situație particulară, aparte. Este vorba despre aportul de apă dulce și nutrienți aduși de Dunăre în mare prin cele trei guri de vărsare. Pe de-o parte. Pe de altă parte, un alt factor important pentru dezvoltarea algelor îl reprezintă și direcția predominantă a curenților marini de la nord spre sud. 

Astfel, evoluția algelor depinde foarte mult de debitul Dunării și de curenții marini. Prin urmare,  cu cât ne îndepărtăm de gurile de vărsare a fluviului în mare cu atât și apa va fi mai curată. Iată motivul pentru care bulgarii și turcii, aflați la distanțe considerabile față de zona de vărsare a fluviului în mare, nu se confruntă cu un astfel de fenomen. Cel puțin nu atât de grav față de noi.

Pe litoralul românesc dezvoltarea algelor are loc în palierul de mică adâncime (foarte aproape de țărm). Zona tipică de dezvoltare este situată între linia țărmului și adâncimea de 10 m.  Însă, studiile recente ale biologilor marini identifică o zonă predominantă și anume cea situată între 0-3 m, din cauza turbidității crescute ce nu permite penetrarea luminii la o adâncime mai mare.

Putem scăpa de alge? Cât de eficiente sunt plasele?

Fenomenul apariției algelor marine nu poate fi oprit. Este ceva natural, iar cu natura nu te poți pune. Există însă anumite soluții pentru ca aceste ierburi să nu mai ajungă pe țărm. De exemplu, plasele montate în larg sunt o variantă care a fost luată în calcul de multe țări cu deschidere la mare. Aceste măsuri sunt însă controversate, căci afectează uneori chiar foarte grav fauna marină. În aceste plase se pot prinde  păsările, delfinii dar și alți pești care nu supraviețuiesc multă vreme într-o astfel de capcană.

În România însă, lucrurile stau diferit căci algele nu se formează în largul mării, ci foarte aproape de țărm. Ar trebui ca aceste plase să fie amplasate lângă mal. Iată ce spun experții: 

În România dezvoltarea locală a algelor se produce în zona de mică adâncime. În contextul analizei amplasării de plase pentru alge, pentru a asigura o oarecare eficiență, acestea ar trebui poziționate foarte aproape de țărm. Trebuie să ținem cont că aceste plase, în special dacă sunt amplasate aproape de țărm, pot reprezenta un pericol real pentru faună, respectiv pentru pești, delfini, păsări marine, dar și pentru ambarcațiunile de agrement (șalupe, jet-sky, etc) din zonă, pentru activități de agrement de tip kiteboarding sau windsurfing sau chiar pentru înotători. De menționat este faptul că eficiența acestora nu este garantată 100% întrucât fragmente de alge suficient de mici pot trece prin bariere, sau, sub acțiunea valurilor pot depăși barierele. 

De ce au succes plasele în alte țări? 

În alte țări cu deschidere la mare plasele sunt folosite cu succes deoarece în zonele respective se formează alte tipuri de alge. Algele oceanice, de exemplu care au dimensiuni mari și corp dur, ce nu se rup ușor și pot trece prin plase. Algele caracteristice litoralului românesc sunt alge verzi și brune mult mai mici ca dimensiuni și mai fragile (se rup foarte ușor) Acestea, printr-o staționare îndelungată în apă intră în proces de descompunere accelerată. Iată motivul pentru care plasele nu sunt 100% eficiente la noi.

Cât de periculoase sunt pentru sănătate?

Alegele, odată ajunse la mal, continuă procesul de descompunere, iar mirsul este unul deranjant. Ele nu sunt periculoase pentru om, nu sunt toxice, nu sunt nocive, nu provoacă afecțiuni ale pielii. Sunt doar deranjante, incomode, și produc disconfort când vrei să intri în apă să faci o baie. 

Iată un video în care angajații Apelor Române Dobrogea-Litoral curăță plajele cu utilaje speciale. Activitatea se desfășoară noaptea, dar până dimineața ierburile apar din nou pe țărm.