Nepalezii, srilankezii și indienii vin tot mai des să muncească în România. Ce salarii și beneficii le sunt oferite în țara noastră

Vedem din ce în ce mai des muncitori nepalezi, srilankezi și indieni în industria HoReca sau în alte domenii asemănătoare. La fel cum românii migrează spre alte țări, așa caută nepalezii, srilankezii și indienii un trai mai bun în România. Diferențele salariale dintre România și țările lor natale sunt vizibile, iar acestea îi împinge pe străini să se angajeze în firme din țara noastră.

Angajatorii români apelează tot mai mult la muncitori străini

Deși unele companii trec prin restructurări majore, domeniile HoReca, transporturi, logistică, construcții și retail trec printr-o lipsă acută de personal, potrivit Adevărul. Din acest motiv, cererea pentru lucrători din afara Uniunii Europene a crescut chiar de patru ori mai mult în perioada 2024-2026.

Potrivit specialiștilor în recrutare, problema pieței muncii nu mai este lipsa generală de candidați, ci faptul că nu se găsesc oamenii potriviți pentru posturile care susțin, de altfel, activitățile de bază ale economiei. 

„Deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal. OUG 32/2026 aduce reguli noi și mai mult control în recrutarea internațională, dar reconfirmă o realitate clară a pieței muncii: România continuă să depindă de forța de muncă externă, în special din țări precum India, Nepal, Sri Lanka. Noua legislație obligă companiile să gestioneze recrutarea internațională într-un mod mai structurat, mai predictibil și mai profesionist”, a explicat Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, pentru Adevărul.

Pentru anul 2026, statul român a aprobat un contingent de 90.000 de muncitori străini non-UE, ca răspuns la lipsa de personal raportată de companii. Cele mai mari nevoi sunt înregistrate în zona ocupațiilor operaționale, unde deficitul de forță de muncă afectează direct activitatea economică.

Care sunt beneficiile ce îi atrag pe muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India

În primul rând, salariile din România sunt de patru ori mai mari decât ar primi muncitorii în țările natale. 

În România, salariul minim net este de aproximativ 575 de euro, iar salariul mediu net depășește 1.000 de euro lunar. Comparativ, în Nepal salariul minim este estimat la 110-120 de euro, salariul mediu situându-se între 220 și 290 de euro. În Sri Lanka, salariul minim este de aproximativ 80-90 de euro, iar salariul mediu ajunge la 280-380 de euro. În India, salariul minim este estimat între 100 și 150 de euro, în timp ce salariul mediu se încadrează între 320 și 430 de euro.

 Veniturile oferite de angajatorii români pentru lucrătorii străini pornesc de la aproximativ 2.700-3.500 de lei net pentru muncitori necalificați și operatori. În construcții și producție, salariile ajung la 4.500-5.000 de lei net, iar șoferilor profesioniști le este oferit între 5.000-10.000 de lei net lunar, în funcție de experiență, diurnă și specificul activității.

De asemenea, un avantaj important pe care muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India îl iau în considerare este cazarea plătită de angajator, deși nu este impusă în mod specific de legislația românească.

„În cazul lucrătorilor străini, legislația românească nu impune în mod general angajatorului obligația de a asigura gratuit atât cazarea, cât și masa. Aceste beneficii sunt stabilite prin contractul de muncă, oferta de angajare sau politicile interne ale companiei. În practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților.

În sectorul transportului de mărfuri, pentru șoferii de camion recrutați din afara UE, angajatorii asigură frecvent cazarea în perioadele petrecute în România și acordă tichete de masă sau diurnă, după caz, conform prevederilor legale și politicilor companiei. Aceste beneficii se adaugă salariului și sunt menite să acopere cheltuielile generate de activitatea desfășurată în afara domiciliului”, a declarat Cosmin Șerban.

Ordonanța care aduce reguli noi în ceea ce privește angajarea străinilor

 Guvernul a adoptat în aprilie 2026 Ordonanţa de Urgenţă privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România. Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu,  a mai afirmat că cele mai importante prevederi ale acestei ordonanţe de guvern privesc crearea unei platforme, workinginromaniagov.ro, o platformă unică naţională prin care guvernul va gestiona transparent, sigur şi digitalizat,al accesului străinilor pe piaţa muncii românească. 

Documentația contractuală va trebui să fie mai clară și mai detaliată, contractele vor trebui puse la dispoziția muncitorilor într-o limbă pe care aceștia o înțeleg, iar plata salariilor va fi transmisă într-un cont bancar.

Ordonanţa mai prevede standardizarea contractelor şi instituirea principiului că angajatorul plăteşte, prin care se interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanţii depozite de la lucrători.

Una dintre cele mai importante schimbări este legarea recrutării de lista oficială a ocupațiilor deficitare, Măsura va obliga companiile să își definească mai clar numărul de angajați de care are nevoie, făcând astfel mult mai vizibil deficitul de personal.

Această ordonanță este un câștig pentru muncitorii străini, cu mult mai protejaţi de forme diverse de abuz care există. S-au întâmplat adesea situații în care au fost puşi să plătească comisioane ilegale, au fost supuşi unor forme de presiune, sau nu şi-au primit salariile.

Candidații din Filipine, ideali pentru majoritatea posturilor

Conform unor date furnizate de Work Finder, cel mai mare angajator de personal non-UE din România, în țară trăiesc 148.272 de muncitori străini cu drept de ședere temporară validă. În 2025, au fost respinse 2.510.

Deficitul de personal din transporturi a devenit o problemă actuală pe piața muncii, iar tot mai multe firme din România caută soluții în afara Uniunii Europene. Potrivit estimărilor din industrie, lipsesc aproximativ 70.000 de șoferi profesioniști de camion, iar dacă sunt incluse toate categoriile de conducători auto, deficitul total depășește 150.000 de persoane.

Situația este agravată de blocajele legislative: Ordonanța de Urgență privind muncitorii străini a întârziat acreditarea agențiilor de recrutare, iar noua platformă electronică nu funcționează corespunzător.

În acest context, compania Work from Asia estimează că aproximativ 600 de șoferi filipinezi vor fi relocați în România în perioada următoare. Costurile suportate de angajatori variază între 1.500 și 3.500 de euro per candidat, la care se adaugă cheltuieli administrative, transport și integrare, deci o investiție totală de peste 2 milioane de euro.