Noiembrie, luna în care pomenim morţii şi ne pregătim de iernat
Suntem deja în noiembrie, care se numeşte popular şi “Brumar”, o lună cu sărbători religioase importante. Vremea devine tot mai rece, apare bruma, iar gospodarii termină munca la câmp şi se pregătesc să întâmpine iarna.
Ultima lună de toamnă are în centru sărbătoarea sfinților creștini Mihail și Gavril și se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei. Tot în noiembrie sunt Moşii de toamnă şi Lăsatul Secului de Crăciun.
> În prima săptămână a lui “Brumar”, cunoscută de bătrâni ca ”Săptămâna Miriştei”, se ară pământul şi se pregătesc însămânţările de primăvară. Respectând tradiția, în prima sâmbătă a lunii, pe 5 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc praznicul Moșilor de toamnă. În ziua în care îi comemorăm pe cei adormiţi trebuie să mergem la biserică. La slujba de pomenire a morţilor, fiecare creștin trebuie să aducă vin și colivă. Credincioșii păstrează apoi momente de reculegere la mormintele celor dragi. În cimitire se aprind lumânări, se împodobesc mormintele cu flori și se rostesc rugăciuni împreună cu preoţii. Se împart săracilor pachete cu alimente, pentru mântuirea sufletului celui adormit.
> A doua săptămână marchează sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi. Mihail şi Gavril sunt conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai. În tradiţia populară se spune că 8 noiembrie reprezintă hotarul dintre toamnă şi iarnă.
> Cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional ”Săptămâna Filipilor de Toamnă” şi se spune că lupii încep să se împerecheze în această perioadă. Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat nevătămați, prin credință. Ei apără casele de foc, de șerpi și de primejdii. La 14 Noiembrie este Lăsatul Secului de Crăciun, când se petrece cu băutură şi cu mâncare. Postul Crăciunului durează şase săptămâni, între 15 noiembrie şi 24 decembrie.
> Conform specialiştilor în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, în a patra săptămână, numită şi săptămâna Ovideniilor, se deschide cerul şi animalele capătă puteri miraculoase. Din străbuni, oamenii păstrează tradiţia şi ung ferestrele şi porţile cu usturoi.
> În noaptea de Sfântul Andrei se spune că spiritele morţilor bântuie prin locurile în care au trăit, iar fetele nemăritate îşi văd ursitul în vis. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, locuinţele sunt păzite de strigoi, dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.