Judecătoarea Cîrstoiu aranja şpăgile la coafor

Investigatori sub acoperire, şpăgi de milioane de euro, întâlniri secrete în coaforuri şi hoteluri, semne bine stabilite între cei implicaţi şi tot felul de scenarii. Aşa se rezumă cazul arestării judecătoarei Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, care a acceptat cea mai mare mită din justiţie.

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu a ajuns după gratii împreună cu fiul său, Florin Cergan, sub acuzaţiile de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare. Unul dintre cazurile care au "înfundat-o" este cel al lui Dinel Staicu, care ar fi trebuit să fie "rezolvat" de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti contra unei sume fabuloase: 2.500.000 de euro.

Banii erau pentru anularea condamnării la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor. În motivarea arestării, procurorii DNA detaliază cum s-au desfăşurat evenimentele anterioare primirii şpăgii. Judecătoarea Cîrstoiu trebuia să facă un semn, în cadrul şedinţei publice, prin care să-i dea de înţeles complicei sale, avocata Adriana Dascălu, că este de acord să primească un milion de euro, în schimbul eliberării lui Dinel Staicu.

Când avocata şi intermediarul ar fi intrat în sala de judecată, magistratul trebuia să-şi aranjeze părul cu ambele mâini şi să zâmbească. Iar ca acest scenariu să se deruleze, cele două femei s-au întâlnit într-un salon de înfrumuseţare şi au pus totul la punct. În ianuarie 2012, avocata Dascălu i-a cerut lui Dinel Staicu 2.500.000 de euro, spunându-i că are influenţă asupra magistraţilor Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, judecători la Curtea de Apel Bucureşti, şi că îi poate determina să pronunţe, în calitate de membri ai aceluiaşi complet de judecată, o hotărâre favorabilă lui. Suma a fost micşorată, ulterior, la 2.000.000 de euro, iar, într-un final, la 1.500.000 de euro. Dascălu a primit, în ianuarie 2012, o primă tranşă: 1.200.000 de euro, urmând ca diferenţa de 300.000 de euro s-o primească după ce instanţa de judecată pronunţa admiterea contestaţiei în anulare formulate de Dinel Staicu.

Un alt dosar, de evaziune fiscală, este cel al lui Gabriel Lucian Obeanu şi se judecă la instanţa supremă. Acesta a primit o condamnare de trei ani de închisoare cu executare, iar recursul va avea loc în 6 septembrie, la Înalta Curte. De data aceasta, avocata Adriana Dascălu s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire într-un hotel de lux, unde au stabilit suma: 100.000 de euro.

Veronica Cîrstoiu şi fiul ei au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile: Cîrstoiu pentru corupţie, iar fiul său pentru că a intermediat primirea a 50.000 de euro de către mama sa, de la mai multe persoane care doreau soluţii favorabile în unele dosare.

Dosarul blestemat: alţi doi magistraţi arestaţi

Dinel Staicu nu este la prima victimă făcută în rândurile magistraţilor. Acesta a contribuit şi la arestarea judecătoarelor Antonela Anemary Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti. Concret, prin intermediul fratelui său, omul de afaceri a urmărit să obţină o soluţie definitivă de punere în libertate, fiind judecat în stare de arest preventiv pentru corupţie.

A fost negociată suma de 150.000 de euro, din care o parte a şi fost încasată. Însă, pentru că repartizarea dosarului la secţia dorită de gruparea infracţională, precum şi pronunţarea unei soluţii favorabile mituitorului au eşuat, toţi banii au fost returnaţi.

Omul de afaceri, eliberat condiţionat în februarie 2013

Dinel Staicu a fost condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, în data de 4 aprilie 2011. În 7 aprilie, acesta a fost dat în urmărire internaţională, după ce autorităţile române şi-au dat seama că Staicu ieşise între timp din ţară, sub un alt nume: Dinel Nuţu. Omul de afaceri a fost capturat în Ungaria, în august 2011.  În februarie 2013, Dinel Staicu a fost eliberat condiţionat din închisoare. Pe perioada detenţiei, acesta a scris și a publicat o lucrare ştiinţifică intitulată "Interacţiunea electromagnetică și cogenerarea energiei electrice", pentru care a mai beneficiat de încă 53 de zile de libertate.