Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Sfântului Ştefan - Întîiul martir al creştinismului

Numele său este de origine greacă şi înseamnă „coroană". Primul creştin Ştefan este cel care deschide drumul unui nesfârşit şir de martiri creştini.

Istoricul sărbătorii

Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. Din Noul Testament aflăm că el a fost unul dintre cei şapte „bărbaţi plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune", bărbaţi aleşi chiar de apostoli pentru a îndeplini calitatea de diacon. De asemenea, Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care-l urmau pretutindeni, asistând la faptele Sale misionare.

La scurtă vreme după numirea lui în funcţia de diacon, pentru că predica public învăţăturile lui Iisus, Ştefan a stârnit mânia evreilor, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului (un tribunal la vechii evrei, respectiv un consiliu suprem prezidat de Marele preot, care judeca „problemele" importante, interpreta Legea şi delibera asupra chestiunilor publice), fiind acuzat de blasmefie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu..

Fiind întrebat de Caiafa, cel care-l judecase pe Iisus cum răspunde acuzării care i se aduce, Sfântul Ştefan a ţinut o lungă cuvântare. Cu acest prilej, el i-a acuzat pe cei care doreau să-l omoare: "Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!", se menţionează în Faptele Apostolilor VII, 51-53).

După ce i-a înfruntat pe judecători, a ales argumente solide din scripturi, care dovedeau că Legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi. Argumentele arhidiaconul Ştefan nu i-a convins pe judecători că are dreptate. Alungat din cetate şi lovit cu pietre, Ştefan s-a prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi cu duşmănie asupra lui. În pragul morţii, el a avut viziunea că cerurile s-au deschis, iar Hristos, Fiul Omului, şedea la dreapta lui Dumnezeu. Strivit de pietre, Arhidiaconul Ştefan a îngenuncheat, şi cu braţele întinse sub formă de cruce, s-a rugat lui Dumnezeu să-l primească în împăraţia lui.

Ca şi Iisus, în clipa morţii el s-a rugat pentru iertarea celor care-l vor ucide. Tot în Noul Testament, dar şi în tradiţia creştină se menţionează că, printre cei care au participat la judeca sa, asistând la uciderea lui s-a numărat chiar Saul, convertit mai târziu la creştinism, devenind Sfântul Pavel. Prin moartea arhidiaconului Ştefan, primul mucenic care s-a jerfit pentru credinţa şi dragostea în Hristos, creştinii retrăiesc impresionanta dramă petrecută pe Golgota, unde a fost răstignit Iisus Hristos.

Patru secole mai târziu, prin anul 417 d.Hr, un grup de bărbaţi evlavioşi din cetate au descoperit moaştele primului martir creştin, le-au aşezat într-o raclă cioplită din lemn de Persia, păstrată lângă Templu. Apoi, sfintele sale moaşte au fost duse la Constantinopol de soţia unui senator. La scurt timp, moaştele sale au vindecat-o pe Eudoxia, fiica împăratului Teodosie, posedată de duhuri rele. În semn de evlavie şi de recunoştinţă, soţia senatorului a avut iniţiativa ca sfintele moaşte ale arhidiaconului Ştefan să fie duse la Roma. De atunci, din anul 425, moaştele mucenicului se odihnesc în cripta Bisericii San Lorenzo din capitala Italiei, alături de osemintele arhidiaconului roman Laurentius. În Biserica de pe Valea Iosafat, închinată Sfântului Ştefan, se roagă pentru sănătate, împliniri şi pentru îndepărtarea duşmanilor, mii de creştini din lumea întreagă.

„Din cetatea lui David au fost aleşi de Apostolii din Ierusalim, şapte bărbaţi cu nume bun (evlavios), înţelepţi şi plini de duh şi i-au rânduit, pe cei şapte aleşi, prin rugăciune şi prin punerea mâinilor deasupra capetelor lor, să asiste la întâlnirile tinerelor comunităţi creştine. Astfel s-a instituit prima treaptă a preoţiei, diaconia, care se păstrează şi în zilele noastre", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.

În ţara noastră, numeroşi creştini, bărbaţi şi femei, poartă cu bucurie numele de Ştefan şi Ştefana, rugându-se cu evlavie la icoana patronului lor spiritual.

Slujbe de hram în Capitală

În Biserica Sfântul Ştefan-Călăraşi (Calea Călăraşi nr. 83) şi în Biserica Sfântul Ştefan - Cuibul cu Barză ( Strada Ştirbei vodă nr 95) se oficiază slujbe de hram.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

De ajutor celor care sunt condamnaţi pe nedrept

O veche tradiţie, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.

Ofrande pentru cei care au murit în condiţii suspecte

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

De asemenea, de Sfântul Ştefan se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Reconcilierile sunt benefice pentru sănătate

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.

Amânaţi deplasările în zone periculoase

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.