Au pregătit 12.000 de litri de agheasmă la Patriarhie

24 de butoaie, 12.000 de litri de agheasmă şi o cruce de peste trei metri. Toate acestea au fost pregătite, încă de ieri, pentru enoriaşi, în curtea Patriarhiei. Pentru a evita îmbulzeala, oamenii şi-au umplut sticlele din Ajunul Bobotezei.

Forfotă mare pe Dealul Mitropoliei! Seminarişti, călugări, dar şi voluntari au ajutat ieri, toată ziua, la pregătirile pentru Bobotează. Au scos în curte cele 24 de butoaie din care vor curge 12.000 de litri de apă sfinţită şi au îmbrăcat cu flori, cetină şi busuioc crucea de peste trei metri, aşezată în faţa Catedralei Patriarhale. La finalul slujbei din Ajun de Bobotează, preoţii au sfinţit 1.000 de litri de agheasmă, astfel că mulţi au fentat coada de astăzi.

Enoriaşul şi-a burduşit sacoşele cu sticle de agheasmă

„Ce rost avea să mă înghesui mâine (n.r. azi) cu toată lumea. Aşa vin în fiecare an, în ajun şi îmi iau câtă agheasmă îmi trebuie", ne-a spus Maria, care a plecat acasă cu două sticle mari, pline cu apă sfinţită. Azi, la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie, Patriarhul Daniel va sfinţi apa în faţa Reşedinţei patriarhale, de la ora 12.00.

Maria vine an de an în Ajun ca să-şi umple sticlele

Nu e ger de crapă pietrele, aşa cum spune tradiţia că ar trebui să fie de Bobotează, ci mai degrabă avem parte de temperaturi de primăvară. În Capitală, din cauza ceţii, sunt azi în jur de 5 grade Celsius, însă, la deal, la munte şi în vestul ţării sunt la amiază chiar şi 15 grade.

Ileana şi-a luat agheasmă încă de ieri

În testele efectuate în laboratoare de renume, cercetătorii au constatat că apa are memorie, că aceasta poate păstra în amintire emoţiile oamenilor. În acelaşi timp, aceştia au dovedit că apa are proprietăţi ieşite din comun şi că poate să transmită, pe mai departe, proprietăţile ei.

De aceea, spun specialiştii, agheasma păstrează în memorie rugăciunea de la slujba de sfinţire. Apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.