Orădeanul care a muncit la Auschwitz pentru doctorul Mengele, „Îngerul Morții”

Se spune că cei care nu sunt conștienți de greșelile făcute în trecut vor continua să le repete și în viitor. Din acest motiv, omenirea a făcut efortul să înregistreze fiecare moment sumbru din istorie, în speranța că va opri valurile de atrocități, înainte de a fi comise din nou.

Memoriile orădeanului Miklós Nyiszli, expuse în cartea „Am fost medic la Auschwitz”, arată experienţa sa tragică din lagărul unde au fost exterminați 1,1 milioane de prizonieri, 90% dintre aceștia fiind evrei. Cruda relatare a ororilor la care a fost martor a constituit nu numai o operă literară remarcabilă, ci a fost inclusiv parte integrantă a materialului acuzării la procesul criminalilor de război de la Nürnberg. Marți, 27 septembrie, de la ora 21:00, veți putea urmări la TVR un documentar cutremurător intitulat „Ardeleni la Auschwitz” în care urmașii supraviețuitorilor ne spun poveștile Holocaustului.

Cine a fost Nyiszli Miklós

Nyiszli Miklós s-a născut în Șimleul Silvaniei la 17 iunie 1901, în mijlocul unei comunități evreiești. Astăzi, parte a județului Sălaj, Șimleul Silvaniei era la acea dată o mică așezare uitată de Dumnezeu, la marginea Imperiului Austro-Ungar. Nyszli a absolvit liceul în 1920 și a început să studieze medicina în Cluj, începând cu același an. După două semestre, s-a mutat în Germania și și-a continuat studiile în Kiel pe care le-a finalizat, apoi, în 1930, la Breslau. La finalul acelui an, s-a mutat în România și a început să profeseze medicina generală în Oradea. Paisprezece ani mai târziu, în iunie 1944, în toiul luptelor din cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost deportat împreună cu Margareta și Susana nevasta respectiv fiica lui, în lagărul din Auschwitz. În lunile mai şi iunie ale anului 1944, populaţia evreiască din zona Şimleului a fost forţată să-şi părăsească locuinţele, fiind dusă în ghetoul de la Cehei, de unde a fost îmbarcată în vagoane de animale şi transportată la Auschwitz-Birkenau. Peste 160.000 evrei din regiune aveau să piară acolo...

Auschwitz, sau dincolo de umanitate

La sosire, Nyiszli s-a oferit ca voluntar pentru a fi doctor în lagăr. Nici prin cele mai negre vise nu avea să-și imagineze ce avea să vadă acolo. Medicul a fost trimis să lucreze la Baraca numărul 12, unde avea să-i trateze pe bolnavi cu cele mai rudimentare instrumente. 

Fascinat de talentul lui Nyiszli, Josef Mengele, supranumit și „Îngerul morții” pentru experimentele macabre la care îi supunea pe prizonieri, a decis să-l ia pe orădean sub stricta lui supraveghere. Așa că l-a transferat într-un centru unde se efectuau autopsii, într-o clădire nouă construită în interiorul Crematoriului II. Nyiszli avea un dormitor separat cu tot confortul inclusiv o baie personală. Purta haine civile, mânca bine, avea acces la presă, primea țigări, chiar și câte un coniac din când în când. 

Din acest moment, Nyiszli a fost obligat să efectueze experimente medicale și autopsii pe zeci de corpuri umane, în special pe pitici și gemeni dar și pe prizonierii care ar fi murit în urma unor boli infecțioase. Pentru că Mengele dorea să găsească dovada care să susțină „inferioritatea rasei evreilor”, Nyiszli a fost silit sa facă o autopsie pe corpurile unui tată și fiu,  pentru a le pregăti scheletele ce urmau a fi expuse la Muzeul Antropologic din Berlin. Mărturia ulterioară a lui Nyiszli este cutremurătoare. „A trebuit să fac examinarea autopsică înainte să moară, iar în timpul disecției trupurile lor erau calde.”Într-o zi, după gazarea unui lot de prizonieri, Nyiszli a fost chemat de în camera de gazare deoarece fusese găsită în viață o fetiță sub un morman de cadavre. Nyiszli a încercat să-i salveze viața însă gărzile SS au împușcat-o fără milă. 

Cum și-a salvat nevasta și fiica de la exterminare

În timpul celor 8 luni de zile trăite în Auschwitz, Nyiszli a fost martorul la numeroase acte de cruzime. Spre exemplu, în mijlocul lagărului Auschwitz-Birkenau doctorul Mengele a înființat o tabără dedicată exclusiv romilor din Europa Centrală și de Est: Zigeunerfamilienlager. Întrucât Mengele voia să studieze atent romii în scopuri medicale, a considerat că trebuie să le creeze condiții cât mai aproape de cele de-acasă. Familiile au fost lăsate să trăiască împreună, situație unică în Auschwitz. Mai mult, și-au putut păstra îmbrăcămintea, uneltele de lucru chiar și instrumentele de cântat. În acest timp, în tabăra romilor s-au născut vreo două sute de copii!Zigeunerfamilienlager a fost ras de pe fața pământului, într-o singură zi din vara anului 1944, odată cu miile de romi deținuți. N-a existat niciun supraviețuitor.

Nyiszli era un „privilegiat”, căci știa care tabără de prizonieri urma să fie exterminată, pentru a se pregăti de muncă. Numai că, într-o zi, avea să afle că urmau să fie lichidate femeile din Tabăra C, acolo unde se aflau nevasta și fiica lui. Îngrozit, Nyiszli a mituit un ofițer SS pentru a-și salva familia. Cele două femei au fost transferate, într-un final, la muncă silnică.

Viața după Auschwitz

Nyiszli și familia lui au rămas în lagăr până în ianuarie 1945, atunci când armata sovietă i-a eliberat pe toți deținuții. Pe 18 ianuarie, însă, 66.000 de deținuți, printre care se afla și Nyiszli, au fost forțați să ia parte la un marș al morții prin diferite teritorii ale celui de-Al Treilea Reich - Polonia, Cehoslovacia, Germania și Austria. 

Primul „popas” făcut de Nyiszli a fost în lagărul de concentrare Mauthausen, din nordul Austriei, aproape de orașul Linz. După trei zile de carantină, Nyiszli a fost transferat în lagărul de concentrare Melk an der Donau. După 12 luni de temniță, Nyiszli a fost eliberat pe 5 mai 1945 atunci când trupele americane au preluat controlul teritoriului austriac. Soția și fiica lui Nyiszli au supraviețuit, la rândul lor, atrocităților din Auschwitz și au fost eliberate. Nyiszli nu a mai pus niciodată mâna pe bisturiu și a murit în urma unui atac de cord pe 5 mai 1956.  Susana, fiica lui, s-a căsătorit în 1952 și a avut o fiica, pe Monica. Susana a murit la 8 ianuarie 1983 iar soția lui, Margareta, a decedat pe 5 septembrie 1985, la vârsta de 84 de ani.