«Orice seism mai mare ne face casa mormânt»
Cutremurul care a avut loc duminică dimineaţă i-a băgat în sperieţi pe români. Mai ales pe cei care locuiesc în clădiri cu bulină roşie. Ştiu că blocurile lor s-ar prăbuşi pe loc dacă pâmântul s-ar zgâlţâi mai tare. Cer milă divină şi speră că nu vor mai trăi un seism ca cel din ‘77.
Blocul 53, de pe strada Dionisie Lupu, prezintă pericol public, însă, bulina roşie a fost scoasă de locatarii care vor să închirieze apartamentele
Era ora 4.37. Blocurile au început să se clatine, iar atunci au înţeles că e cutremur. Unii s-au adăpostit sub tocurile uşilor, alţii au îngenuncheat în faţa icoanei.
Ştiau că doar Dumnezeu mai putea face o minune pentru ei. Din fericire, divinitatea a fost de partea lor. Furia pâmântului s-a oprit după zece secunde. Suficient, însă, pentru ca cei care locuiesc în clădiri cu risc mare de prăbuşire să nu mai aibă linişte de duminică dimineaţă şi până astăzi.
Faţada blocului 12, de pe strada Matei Millo, a fost grav afectată de seismul de duminică
„De atunci nu mai pot dormi. E cumplit să stai cu gândul că locuinţa ta se poate transforma în mormânt dacă, Doamne, fereşte, vine marele cutremur. Unul ca în 1977 nu ne-ar mai ierta. Am muri striviţi între zidurile astea. Pereţii sunt deja crăpaţi bine. Numai la Dumnezeu avem nădejde", ne-a spus, îngândurată, Maria Rudeanu, 65 de ani. Ea locuieşte de 35 de ani în blocul 53 de pe strada Dionisie Lupu, din Capitală. Clădirea ridicată în 1938 are bulină roşie de 16 ani şi a fost încadrată în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public. Locatarii de aici nu vor ca imobilul să fie consolidat, din cauza lipsei banilor, dar şi de teamă că nu se vor mai întoarce în casele lor.
Gheorghe Bloju ne arată bucăţile de tencuială căzute de pe bloc în urma cutremurului
„Majoritatea celor care stau în acest bloc sunt pesnionari cu un venit de 450-500 de lei. Nu au de unde să plătească o treime din lucrare. Plus că se gândesc unde vor sta doi, trei ani, cât durează şantierul. Şi mai e o problemă. Se vor mai întoarce în locuinţele lor?", se întreabă Petre Moraru, preşedintele blocului 53, din buricul Bucureştiului.
Blocul 12 de pe strada Matei Millo este la fel de fragil. Este expertizat în clasa a doua de risc seismic, iar cutremurul de duminică dimineaţă, de 5,5 pe scara Richter a lăsat urme. Bucăţi din faţadă au căzut de jur împrejurul imobilului, iar oamenii se gândesc cu înfrigurare la un nou seism. E posibil ca acesta să se prefacă într-un „munte" de moloz. A fost ridicat în 1937 şi niciodată consolidat. Pe lista Primăriei Capitalei există 681 de clădiri cu bulină roşie, dintre care 190 prezintă pericol public.
În loc să facă rost de fonduri pentru consolidare, Sorin Oprescu a decis să cumpere truse de prim ajutor care să fie distribuite bucureştenilor din blocurile cu bulină, astfel încât aceştia să îşi panseze rănile provocate de un seism de proporţii. Ce conţin trusele miraculoase? Printre altele, cutii cu apă, fluier, baton alimentar energizant, lanternă, băţ cu led, pături, pelerine cu glugă, mască anti-praf, mănuşi de cauciuc, şerveţele uscate şi umede. Primele „pachete pentru supravieţuire", au fost cumpărate anul trecut: 2.000 de truse care au costat 100.000 €.
«Seismul de duminică poate preceda un cutremur mare»
Cu toate că seismologii consideră cutremurul de duminică dimineaţă ca fiind unul de intensitate mică, iau în considerare faptul că acesta ar putea fi urmat de un seism mare. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a spus că există asemănări între seismul produs duminică şi cel din 1977.
„Una dintre asemănări este faptul că aceste cutremure au o anumită radiaţie specifică a energiei după cum aţi observat şi la cel de 5,5 - destul de mic, după părerea noastră - totuşi el a fost resimţit pe o arie foarte mare, ceea ce este şi o caracteristică a cutremurelor mari. Într-un fel, nu ne-am fi aşteptat ca la magnitudini relativ mici, ele să fie resimţite aşa, aţi văzut şi în Bulgaria, şi în Republica Moldova.
E adevărat, înainte de '77, şi înainte şi de '86 şi chiar şi înainte de 1940, au existat nişte cutremure moderate ca cel de duminică dimineaţa, care au precedat cutremurul mare.
La intervale diferite: cinci luni, patru luni sau chiar şi mai puţin în cazul cutremurului din '40. Da, teoretic, e posibil, nu putem exclude în totalitate faptul că acesta ar putea fi un preşoc. Dar, de obicei, aceste preşocuri erau ceva mai mari ca magnitudine, erau în jur de şase", a explicat Radulian pentru adevărul.ro. Seismologii se aşteaptă ca în următoarele 2-3 zile cutremurul de duminică să fie urmat de replici.
„Sperăm să fie un cutremur care eliberează o anumită cantitate de energie şi se termină. Dacă activitatea care urmează nu este atât de rapidă şi mai urmează alte şocuri destul de importante, atunci rămâne de văzut dacă nu cumva putem să ne gândim şi la eventualitatea unui preşoc. Dar, rămâne de văzut... Deocamdată nu s-a terminat activitatea de replici. Şi, în maximum două-trei zile, mă aştept să mai avem astfel de replici", a mai spus Radulian. (Marina Dohi)
Atunci, ea anunţa că un seism de 7,8 pe Richter va lovi România până la sfârşitul acestei ierni. „Se va produce noaptea între orele 3 şi 5", anunţa Doina Ionel. Seismul de duminică s-a produs într-adevăr la ora 4.37, dar a fost de intensitate mai mică - 5,5. Am scăpat de „cel mare"? Nu, cutremurele nu se opresc aici. Ba, dimpotrivă, spune ea!
„În următoarele două săptămâni va mai fi unul cam de aceeaşi intesitate ca cel de duminică dimineaţă, care nu a avut 5,5 pe scara Richter, aşa cum au spus seismologii, ci între 6,1 şi 6,3. Nici acesta nu va fi marele cutremur. Cel prezis de mine va avea peste 7 grade şi va provoca pagube însemnate. Vor fi multe victime. Afectată va fi zona Moldovei, Bucureştiul, dar şi Chişinăul", ne-a spus Doina Ionel.