Palatul Regal din Mamaia a ajuns toaletă publică

Vizavi de plajele de fiţe din centrul staţiunii Mamaia, Palatul Regal, cândva bijuteria coroanei de pe Litoralul românesc, se degradează de la an la an. Autorităţile române au cerut în instanţă, în ultimul ceas, redobândirea construcţiei. În schimb, bulgarii au ştiut să transforme reşedinţa de vară a Reginei Maria de la Balcic în principal punct de atracţie, scrie adevarul.ro.

O plimbare pe lângă Palatul Regal din Mamaia nu este posibilă în sezonul estival pentru că mirosul pătrunzător de urină care se simte dincolo de gardul de piatră este insuportabil. După gard, zăreşti peturi aruncate, hârtii şi, din acest an, şi măşti folosite. Aleile sunt invadate de nisipul luat de vânt de pe plajă şi depus în zonele mai adăpostite. Puţini dintre trecători cunosc valoarea istorică a construcţiei. Vânzătoarele care oferă turiştilor suvenire la tarabele din apropiere spun că „nu mai e nimic“ şi că mulţi turişti sar gardul palatului şi-şi fac nevoile în curtea în care altădată călcau doar conduri de prinţesă şi unde se auzea doar foşnetul crinolinei reginelor. 

De la regi la soldaţi sovietici Reşedinţa regală de la Mamaia a fost construită între anii 1924 şi 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, iar ulterior decorată de Regina Maria cu mobilier personalizat pentru fiecare cameră. Ulterior, Regina Maria a donat reşedinţa regală Principesei Elena şi Regelui Mihai, care la acea vreme era doar un copil. Aşadar, din decembrie 1927 şi până în vara anului 1932, Palatul Regal a fost refugiul Principesei Elena şi locul unde Regele Mihai îşi petrecea vacanţele la mare. 

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul a fost ocupat de Armata Sovietică eliberatoare, care l-a vandalizat după retragere. Refăcută după război, bijuteria coroanei a fost, în perioada comunistă, „casă de odihnă pentru oamenii muncii“, iar apoi un club destinat exclusiv turiştilor germani. Cu acest prilej, o parte din camere au fost modificate, a fost reabilitată reţeaua electrică, iar în faţa palatului a fost construită o piscină. Reşedinţa regală şi-a păstrat această destinaţie până la Revoluţie, când a trecut în administrarea SC Mamaia SA, o companie înfiinţată după 1989 care a preluat o parte din activul staţiunii şi care acum aproape că a dispărut. Vândut pe vremea lui Răzvan Theodorescu Deşi Palatul Regal din Mamaia a fost inclus în 1992 pe Lista monumentelor istorice, cu denumirea „Club Castel“, şi, prin urmare, nu putea fi înstrăinat decât dacă Ministerul Culturii nu-şi manifesta dreptul de preempţiune, în 2003, construcţia a fost vândută unei societăţi numite „Light System“ SRL, contra sumei de aproximativ 850.000 de lei. La acea vreme, ministru al Culturii şi Cultelor era Răzvan Theodorescu. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută de fostul primar al Constanţei Radu Mazăre aceleiaşi firme, la un preţ derizoriu, de 23 de euro/metrul pătrat. Noul proprietar nu a investit nici un leu în renovare, iar într-un incendiu care a izbucnit în 2012, la palat s-a distrus mai bine de jumătate din clădire. Ministerul Culturii şi-a adus aminte de palat în 2018, când a făcut primul pas pentru recuperarea monumentului istoric, cerând în instanţă anularea contractului de vânzare-cumpărare dintre SC Mamaia şi Light System SRL. După doi ani, judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa au constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare. Hotărârea nu este definitivă şi procesul va mai dura, probabil, câţiva ani, timp în care degradarea clădirii va continua. Clădirea se degradează  Până când instanţa nu va da o hotărâre definitivă şi irevocabilă, reprezentanţii Ministerului Culturii nu pot întreprinde nici o măsură de conservare a imobilului. „Timpul nu mai aşteaptă, însă, în afară de proprietar, nimeni nu poate interveni cu nimic. Noi am făcut mai multe controale la Palatul Regal pentru a vedea atât starea acoperişului, cât şi aspecte privind igienizarea zonei. Am descoperit că orificiile din acoperiş s-au mărit, interioarele fiind în pericol“, spune Magdalena Tiţă, directoarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa, reprezentanta Ministerului Culturii în teritoriu.

Bijuteria de la Balcic atrage mii de turişti

Aproape nu este român care, ajuns în vechiul Cadrilater, fost pământ românesc, să nu fi vizitat şi Castelul Reginei Maria de pe „Coasta de Argint a Mării Negre“, acolo unde bulgarii au construit o întreagă industrie pe moştenirea lăsată de regină. Pe lângă domeniul castelului, care cuprinde şase case, câte una pentru fiecare copil al reginei, te poţi pierde o zi întreagă admirând grădinile în trepte care concurează cu cele ale Semiramidei. Chiar dacă ajungi după ce s-a închis programul de vizitare, ghizii te iau de mână şi îţi oferă alte şi alte momente de petrecere a timpului liber. Într-un ungher, s-a deschis o pivniţă de vinuri de toate soiurile. Sticlele aşezate pe rafturi peste care s-a aşternut praful, semn că sunt nobile şi vechi, concurează cu dulceaţa de trandafiri, cu caramelele bulgăreşti şi cu suvenire pe care nu rezişti să nu le cumperi.