Pe cine vrea să grațieze Guvernul Grindeanu

Proiectul de ordonanță de urgență, scos în dezbatere publică de Ministerul Justiției, prevede grațierea tuturor deținuților încarcerați pentru pedepse privative de libertate de până la 5 ani, cu excepția recidiviștilor și celor condamnați pentru fapte penale.

Guvernul pregătește grațierea în masă a deținuților care au fost condamnați la cel mult cinci ani de închisoare, pentru fapte pedespsite de Codul Civil. Conform proiectului elaborat de Ministerul Justiției și transmis CSM pentru analiză, nu vor putea fi grațiați recidiviștii și cei care au suferit condamnări penale sau prevăzute de legi speciale. În această categorie intră și condamnările pentru fapte de corupție.

Totodată, nu vor fi grațiate persoanele condamnate pentru: infracțiuni contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, șantaj, infracțiuni sexuale, tâlhărie, piraterie și pentru evadare.

Mai sunt excluse de la grațiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influență, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranți sau fraude informatice.

Nu beneficiază de grațiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infracțiuni reglementate prin legi speciale, printre care și Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

În proiect se menționează că sunt exceptate de la grațiere "infracțiunile prevăzute la art. 5 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 78 /2000", nu și cele de la alineatul 2, care cuprinde infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție.

Proiectul de ordonanță mai prevede că grațierea "nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum și celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras".

Decizia Executivului vine în contextul în care România este amenințată din nou cu sancțiuni severe la CEDO, ca urmare a condițiilor inumane din închisori.

În paralel cu ordonanța referitoare la grațiere, Executivul vrea să modifice prin OUG și Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în sensul „redefinirii” unor fapte pedepsite de legea penală. Astfel, abuzul în serviciu va avea o altă interpretare. Un român poate fi acuzat de abuz în serviciu doar dacă pejudiciul creat în acest caz este mai mare sau cel puțin egal cu suma de 200.000 de lei. Interesant este că proiectul de modificare a codurilor vine în sprijinul lui Liviu Dragnea, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul fostei sale soții, Bombonica Prodana. În acest caz, DNA a arătat că Dragnea s-a folosit de funcția pe care o deținea în 2006-2012 (președinte al Consiliul Județean Teleorman) pentru a o determina pe Floarea Alesu, director executiv al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să mențină în funcții și pe ștatul de plată două angajate ale Direcției care au lipsit nemotivat de la muncă. Prejudiciul provocat Direcției de Asistență Socială, spune DNA, se ridică la 108.612 lei, deci sub plafonul de 200.000 de lei pe care îl pregătește Guvernul Grindeanu. În acest fel, Liviu Dragnea poate scăpa de acuzația de abuz în serviciu.

Tot în proiectul de modificare a celor două coduri se efectuează modificări în ceea ce privește denunțurile. Conform inițiatorilor textului, un denunț poate fi luat în considerare de procurori doar dacă e făcut la cel mult șase luni de la săvârșirea faptelor reclamate.