Plajele de la Mamaia, distruse de furtuni. Imagini dezolante de pe litoral

Furtunile care au avut loc la Marea Neagră în această iarnă au făcut prăpăd pe plajele din staţiunile Mamaia şi Eforie Nord. La Mamaia se vede cel mai clar că apa şi-a luat tributul din plajele extinse în urmă cu trei ani, informează adevarul.ro. 

Furtunile de iarnă au creat diferenţe de nivel de peste un metru înălţime între plaja din centrul staţiunii Mamaia şi mare, iar acest fenomen nu se va opri curând, avertizează specialiştii. În prezent sunt aproape zece metri distanţă între plajă şi linia mării, iar cei care vor să ajungă pe ţărm trebuie să aibă abilităţi de alpinişti pentru a coborî dunele formate fără a se accidenta. Conform celor de la „Adevărul”, cele mai pesimiste calcule arată că Mamaia va pierde, în timp, aproximativ 40 de metri din lăţimea plajei, pe o lungime de şapte kilometri. Cea mai vizibilă eroziune este cea din zona hotelului Rex din staţiunea Mamaia, unde marea „ia înapoi ce i-a fost luat” pe o suprafaţă de sute de metri. Specialiştii spun că este un fenomen absolut natural, ce se petrece pe toate plajele, şi îl numesc „cliffing“. „Este un fenomen care se întâmplă şi în alte părţi litorale, nu doar la noi. În Mamaia s-a făcut înnisipare cu material de pe fundul mării, mai grosier, mai stabil, pe care se aşteptau ca valurile să îl egalizeze. Există un dezechilibru între plajă submersă şi cea emersă şi se aştepta această echilibrare. A rămas în urmă însă tendinţa de egalizare şi va mai dura poate ani până această egalizare se va petrece“, a declarat pentru sursa citată Adrian Bâlbă, doctor în ştiinţe.

Acum, specialiştii spun că se aşteptau că acest lucru să se întâmple şi tocmai de aceea, atunci când s-a făcut înnisiparea, plaja din staţiunea Mamaia a fost extinsă şi cu 300 de metri, pentru a nu fi distrusă de eroziune, înainte să se producă natural acea egalare dintre mal şi plajă submersă. Chiar dacă acum arată foarte rău, se pare că până la sosirea primilor turişti, zonele afectate vor fi nivelate, astfel încât amintirea urâtă a eroziunii să nu mai fie prezentă decât în fotografii. 

O situaţie similară se înregistrează şi în Eforie Nord unde, de asemenea, s-au creat dune şi pereţi din nisip de zeci de centimetri înălţime. Specialiştii spun însă că există şi avantaje de pe urma acestui fenomen, iar autorităţile ar trebui să profite şi să planteze vegetaţie pe anumite zone, acolo unde nisipul este mai dens şi poate permite prinderea rădăcinilor. În alte zone, unde apa este mai adâncă la mal, ar putea fi create mici porturi sau măcar pontoane pentru ambarcaţiunile private, ceea ce ar spori valoarea zonei.