Postul Paştelui 2019. Diferenţele dintre postul ortodox şi postul catolic

Ca în fiecare an, creștinii vor traversa în următoarele 40 de zile cel mai îndelungat și mai dificil post din întregul an calendaristic. Fie că ești ortodox, fie catolic sau protestant, Postul cel Mare, adică perioada premergătoare Sfintelor Paști, nu poate lăsa pe nimeni indiferent dintre cei care se consideră încă creștin practicant.

Principalele confesiuni creștine abordează diferit acestă post, deși ideea centrală e peste tot aceeași: să te pregătești cât mai bine pentru marcarea zilei în care creștinitătatea, în special, și majoritatea lumii civilizate, în particular, rememorează evenimentul considerat, încă, fundamental pentru istorie, învierea din morți a lui Isus Cristos, deopotrivă om și dumnezeu. 

Postul Paştelui 2019. Care sunt asemănările și diferențele dintre postul ortodox şi cel catolic

În primul rând, cele 40 de zile de post sunt în fapt ceva mai multe. Cele mai multe se contabilizează în dreptul ortodocșilor, acolo unde Postul Mare e traversat, de la un capăt la altul, de o singură mare idee, cea a privațiunii alimentare. Pe scurt, ortodocșii practicanți încep cu „lăsatul secului de carne”, trecută în calendar cu opt zile înaintea startului oficial al Postului Mare (în acest an, postul debutează oficial la 11 martie, dar duminică, 3 martie, e ultima zi în care e permis consumul de carne!), urmată de „lăsatul secului de brânză”, (practic, tradiția bisericească mai permite doar între 4 și 10 martie mâncăruri bazate pe lapte, ouă și brânză!). Apoi, te vei mai putea bucura doar de produse vegetale! Ca un mic bonus, în zilele de sâmbătă și duminică din post îți vei mai putea bucura papilele gustative de plăcerea mâncărurilor în care se adaugă ulei vegetal, dar și un pahar, două de vin! Desigur, se recomandă insistent rugăciunea și penitența, ca să nu mai vorbim de prezența duminicală la întreaga slujbă, dar toate acestea trec pe lângă urechile noastre! Tot ce rămâne e să nu mâncăm carne, lapte, ouă, brânză și combinatele acestora!

Postul paştelui 2019. Postul alimentar e prezent și la catolici, însă mult diferit

În primul rând în prima zi de post, care cade mereu într-o zi de miercuri, iar nu lunea, ca la ortodocși, și în Vinerea Mare nu se consumă carne. De asemenea, în fiecare zi de vineri din acest post, Biserica cere evitarea mâncărurilor pe bază de carne, cu excepția peștelui, dar în ultimele decenii, din cauza efortului fizic depus pe parcursul unei zile de muncă, preoții (cu precădere cei din Occident) au mai închis ochii, cerându-le credincioșilor să practice în acest caz un alt fel de „post”, dacă se consumă totuși carne vinerea. Adică, fiecare e obligat de propria conștiință să se roage mai mult în acea zi de vineri, să renunțe la fumat sau la televizor, sau la o altă plăcere banală! De ce accentul cade pe ziua de vineri? Fiindcă Isus Cristos a fost răstignit și a murit pe o cruce într-o zi de vineri a anului 30, cel mai probabil...

Trebuie spus că practicarea postului doar cu apă și pâine nu e „marcă înregistrată” doar pentru creștinii ortodocșii. Există deopotrivă și în lumea catolică creștini de rând care practică postul negru, adică cel în care mânănci doar pâine și bei doar apă! În Miercurea Cenușii și Vinerea Mare, pentru catolici, spre exemplu, postul de mâncare este obligatoriu. Adică, nu doar că nu mănânci carne în cele două zile, dar eviți să mănânci până la saturare indiferent dacă e vorba despre mic dejun, dejun sau cină!

Postul Paştelui 2019. Pentru catolici, postul începe oficial miercuri, 6 martie

Dacă vă întrebați de ce catolicii și protestanții intră în Postul Mare miercurea, atunci trebuie să vă amintiți că Scriptura menționează faptul că într-o zi de miercuri, fariseii și învățătorii iudeilor de acum peste 2000 de ani, împreună cu apostolul Iuda, au decis vânzarea lui Isus și eliminarea sa fizică! Acea zi de miercuri poartă și un nume, Miercurea Cenușii (în acest an e celebrată la 6 martie), și e marcată atât în Biserica Catolică, cât și în cea Luterană sau Calvină. La catolici, după modelul consemnat în Vechiul Testament, credincioșii sunt însemnați cu un semn al crucii prin presărare de cenușă pe frunte, dar și pe haine, semn al unui timp dedicat special pocăinței și rugăciunii intense. Dealtfel, accentul cade pe tot parcursul postului pe rugăciune, fapte bune, de ajutorare a celui mai sărac de lângă tine, dar și pe cerința de a-ți plânge cât mai sincer păcatele comise. Se recomandă insistent, ca și în cazul credincioșilor ortodocși dealtfel, prezența la spovadă înaintea marcării festive a Paștelui. De asemenea, e cerută și prezența credincioșilor la sfânta liturghie duminicală, în integralitatea ei.

Atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, în Postul Mare nu sunt permise celebrarea căsătoriilor, fiind un timp prin excelență dedicat pocăinței. În ceea ce privește botezul însă, acesta e admis în ambele mari Biserici, cu condiția absenței petrecerii de după. Cum credincioșii nu doresc să renunțe la acest tip de „cumetrie” s-a ajuns în practică și la amânarea acestui tip de serviciu religios până după trecerea Postului Mare. În schimb, Săptămâna Mare, cea ce precedă Duminica Învierii, e marcată la superlativ și la ortodocși, și la catolici, amintindu-le tuturor în egală măsură prin diverse ceremonii despre ultimele zile și ore trăite de Isus Cristos pe acest pământ.

De remarcat că ambele Biserici tradiționale au în calendarul propriu din Postul Mare zile aliturgice, adică fără celebrări religioase. Ortodocșii încep postul cu o asemenea zi și repetă gestul chiar în Vinerea Mare. Catolicii, în schimb, au zile aliturgice în Vinerea și Sâmbăta Mare, adică exact cele două zile ce preced oficial marea sărbătoare a Învierii. Care în acest an cade duminică, 21 aprilie pentru catolici, luterani și calvini, respectiv duminică, 28 aprilie, pentru ortodocși.