Preţurile au «bubuit» mai mult decât se aştepta Mugur Isărescu
Preţurile din România au continuat să crească accelerat şi în a cincea lună a acestui an, în ciuda aşteptărilor Băncii Naţionale că ele se vor tempera după luna aprilie. O cauză este faptul că deşi BNR a oferit Guvernului bani ieftini pentru investiţii, aceştia au fost folosiţi pentru consum.
Scumpirile produselor au continuat să galopeze, în luna mai a acestui an, în ritm chiar mai ridicat decât până acum, informează adevarul.ro. În aprilie, rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a fost de 5,2%, în creştere faţă de martie, când a fost 5%. Însă în luna mai ea a ajuns la 5,4%, cel mai înalt nivel din februarie 2013 până în prezent a anunţat INS.Cartofii şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult dintre toate produsele, cu peste 18% faţă de luna decembrie a anului trecut. Au urmat, în clasament, legumele şi conservele de legume, cu 13% mai scumpe. Şi preţurile gazelor naturale s-au majorat, cu circa 10% faţă de decembrie. Combustibilii, biletele de avion şi citricele au urmat în clasament, cu o scumpire de peste 5%. Energia electrică şi tutunul/ţigările nu au fost exceptate, preţurile fiind mai mari faţă de decembrie cu aproape 5%, respectiv 3%. Au mai fost înregistrate scumpiri la carne de bovine (2,8%), produse de igienă şi cosmetică (2,7%), dar şi energie electrică (2,4%) şi energie termică (2,1%). În schimb, scăderi de preţuri au fost prea puţine. Ouăle s-au ieftinit cu circa 25%, iar zahărul cu circa 5%.
Avansul puternic al preţurilor din luna mai a venit ca o surpriză, mai ales că guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spunea că maximul scumpirilor va fi atins în luna aprilie. El declara, la începutul lunii mai, că „vom avea o umflătură” a ratei inflaţiei în aprilie, bazată pe acciza la ţigări, care s-a majorat. „Până spre toamnă vom avea o relativă plafonare, preţurile vor fi extrem de calme, cu excepţia celor din aprilie unde avem tutunul”, a mai spus Isărescu. El dădea vina pe majorarea preţurilor combustibililor şi energiei.
Banii aruncaţi în piaţă s-au dus spre consum
Motivul pentru care rata inflaţiei a continuat să crească, deşi nici guvernatorul BNR nu se aştepta, este că însăşi Banca Naţională a aplicat o politică de încurajare a consumului, susţin economiştii. „Cauza inflaţiei, mai ales inflaţia care deja începe să fie una pe termen mediu şi lung, redevine monetară”, spune profesorul de economie Cristian Păun pentru adevarul.ro. Acum, în piaţă, există mulţi bani, adică lichiditate foarte mare, care produce efecte. Din ianuarie 2013 până în aprilie 2018, masa monetară a crescut de la 219,3 miliarde de lei la 354,7 miliarde de lei. O creştere de peste 60%, în numai cinci ani. Aceşti bani în plus în economie, spune Păun, au fost „o mână de ajutor” dată de BNR guvernelor pentru a-i putea folosi în investiţii.
„Lichiditatea trebuia orientată mai degrabă către investiţii, nu către consum. Aici este de fapt ruptura între Banca Naţională şi Guvern. Pentru că Banca Naţională le-a făcut un cadou şi ei nu l-au folosit cum trebuie, l-au folosit pentru pensii şi salarii”, mai spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE.
Creditele cu dobândă zero, garantate de stat, alt program populist
Guvernul a aprobat ieri programul de credite cu dobândă zero, garantate de stat, pentru persoane cu vârste de la 16 la 55 de ani, care se află într-o formă de învăţământ sau urmează cursuri de reconversie profesională. „Continuăm astfel sprijinul acordat tinerilor, aşa cu ne-am asumat prin programul de guvernare. Beneficiarii programului sunt în primul rând tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 26 ani, care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Aceştia pot accesa un credit în valoare de 40.000 de lei cu dobândă zero, garantat în proporţie de 80% de către stat. Pot beneficia de acest program şi persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, care sunt în sistemul de învăţământ sau care urmează cursuri de reconversie profesională, pentru că noi considerăm că şi acestor persoane trebuie să le dăm o şansă. Aceste persoane pot beneficia de credite de 35.000 lei. Mai mult, toţi beneficiarii pot beneficia în plus de 20.000 de lei dacă este angajat sau se angajează în timpul derulării programului”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Atât economiştii, cât şi asociaţiile pentru servicii financiare, dar şi reprezentanţii studenţilor şi elevilor şi-au exprimat dezacordul cu privire la acest program, încă de când a fost făcut public proiectul. Reprezentanţii elevilor şi studenţilor au solicitat de urgenţă să fie chemaţi la consultări, ei considerând că un astfel de program ar crea probleme precum scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie, majorarea substanţială a taxelor de şcolarizare şi stimularea băncilor de către stat pentru acordarea unor împrumuturi nesigure. Şi economiştii sunt sceptici.. „S-au gândit că dă bine la populaţie un asemenea program. E o propagandă de doi bani, mizează pe faptul că, de fapt, nu vor avea mulţi clienţi, pentru că nu are cine să vină să ia astfel de credite”, a declarat analistul economic Valentin Ionescu pentru ziare.com.