Primăvara din decembrie ne scumpeşte mâncarea la anul

Avem cele mai călduroase zile de decembrie din ultimii ani, datorită unui val de căldură ce vine din Africa. Temperaturile sunt cu mult peste normalul perioadei, iar anomalia climatică ar putea afecta grav culturile agricole, pomicultura şi viticultura, mai ales că ele vin pe fondul unei secete deja existente.

În loc de 2 până la 6 grade, temperaturile normale ale perioadei, zilele trecute au existat zone în care s-au înregistrat chiar şi cu 14 -grade mai mult. Cel mai cald a fost în judeţul Buzău, unde s-au înregistrat 21˚C, la -Pătârlagele, scrie -adevarul.ro. Şocurile termice, cum le numesc horticultorii, dăunează grav agriculturii şi pomiculturii. ”Aceste temperaturi nu sunt deloc potrivite pentru această perioadă a anului, mai ales că sunt însoţite de o secetă cumplită. Sunt şi avantaje, însă numai pentru legumele din spaţii protejate deoarece se consumă mai puţini bani cu încălzirea serelor şi solariilor”, spune Costel Vânătoru, cercetător în horticultură.

Căldura nefirească din timpul zilei afectează cel mai mult culturile din câmp, care la această dată ar fi trebuit să stea protejate sub un strat de zăpadă. „Au de suferit în primul rând plantele de cultură mare care au fost înfiinţate în toamnă, precum grâul şi rapiţa. Ele aveau nevoie de un covor de zăpadă şi de temperaturi scăzute ca apoi să aibă un curs firesc în dezvoltare”, susţine cercetătorul buzoian.

Un mare pericol pentru agricultură îl reprezintă bolile şi dăunătorii, care în aceste zile cu climă anormală se conservă bine pe terenurile deja înverzite. „Temperaturile scăzute şi absenţa vegetaţiei duceau la distrugerea acestor boli şi dăunători. Dar, în cazul de faţă, aceşti dăunători se conservă foarte bine, iar cultivatorii vor fi nevoiţi să aplice mai multe tratamente chimice care costă şi nu sunt deloc prietenoase cu mediul şi hrana omului”, mai spune Vânătoru.

Pomicultura şi viticultura sunt şi ele atinse de această anomalie. Acum era perioada de repaus la pomii fructiferi şi viţa-de-vie, ca şi la celelalte plante, care se instala odată cu scăderea temperaturii exterioare. Vremea cu aspect de primăvară ar putea grăbi dezvoltarea muguraşilor, fenomen periculos dacă are loc atunci când nu trebuie. ”Venirea îngheţului, în februarie, ianuarie, înseamnă dispariţia acestor muguri şi implicit pierdere de producţie. O plantaţie care a fost afectată de aceste dezechilibre, care a intrat în vegetaţie şi apoi a fost lovită de îngheţ, poate să se usuce complet sau să aibă pierderi mulţi ani la rând”, susţine horticultorul din Buzău. La viţa-de-vie, aceste şocuri termice urmate de îngheţ, spune Costel Vânătoru, generează uscarea cordiţei şi pierderea definitivă a plantei. 

10-15˚C în plus

Vremea va fi în continuare mult mai caldă decât în mod normal în a doua decadă a lunii decembrie, cu precădere în zonele de deal şi de munte, conform ANM. Maximele se vor încadra între 7 şi 17˚C. În Capitală, valorile termice se vor situa în continuare peste cele caracteristice în a doua decadă a lunii decembrie, adică 12-13˚C. De la o zi la alta însă temperaturile scad cu 1-2˚C şi creşte umiditatea. 

La Moscova au apărut ghioceii

Moscova a înregistrat miercuri cea mai caldă zi de decembrie în mai mult de un secol. O staţie meteo din nordul Moscovei a înregistrat o temperatură de 5,4 grade Celsius, a informat ieri centrul meteorologic Fobos, citat de Mediafax. Capitala rusă, în mod normal acoperită cu o pătură de zăpadă la jumătatea lunii decembrie, a avut până acum parte de o iarnă fără zăpadă, iar serviciul meteorologic rus a avertizat miercuri că s-ar putea să fie şi mai cald. În această săptămână, o grădină botanică din Moscova a anunţat că ghioceii, care indică, în mod normal, primele semne ale primăverii, vor înflori în curând deoarece „confundă iarna cu primăvara”. La polul opus, Australia se confruntă cu valori termice extreme. Potrivit unei analize preliminare a Biroului de Meteorologie din Australia, ziua de marți a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor, cu o temperatură medie de 40,9 grade Celsius. Temperaturile peste limitele normale, vântul puternic, seceta profundă și cea mai uscată primăvară din istorie au dus la condiții extrem de periculoase. Autoritățile au confirmat că 768 de case au fost distruse de incendii și aproximativ 65.000 de oameni au fost evacuaţi.