Procesul Colectiv se apropie de sfârșit: În dosarele victimelor apar infecții nosocomiale, însă autopsiile nu fac corelarea lor cu moartea

Procesul Colectiv se află pe ultima sută de metri, la șase ani de la teribila tragedie care a îndoliat o țară întreagă.  64 de oameni au murit în urma incendiului din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015. Dintre aceștia, 27 au murit la fața locului, iar alții mai târziu, în urma arsurilor provocate. Urmează să fie rostite pledoarii pentru ultima dată, la Curtea de Apel București, pe 17, 20 și 21 decembrie. Conform unui editorial publicat de jurnalistul Cătălin Tolontan, în documentele medicale aflate la dosar nu este recunoscut rolul germenilor nosocomiali în decese. Astfel, concluziile medicilor legișt nu fac nicio corelare între infecții puternice, sepsis și moartea victimelor. Acest dosar privește circumstanțele incendiului și rolul autorităților în aprobările clubului.

Astfel, conform sursei citate mai sus, 23 de dosare medicale conțin buletinele de analiză bacteriologică. Din acestea a rezultat că în spitalele din România, victimele decedate au contractat cel puțin doi germeni multirezistenți la antibiotice. Însă, în niciun raport medico-legal nu s-a adus vorba de rolul infecțiilor asociate în decesul acestor 23 de victime arse în Clubul Colectiv. Acolo unde a fost menționat  «sepsis» (n.r sindrom clinic cauzat de un răspuns inflamator exagerat al organismului-gazdă la infecție), medicii legiști nu au menționat absolut deloc legătura între infecțiile nosocomiale și infecția generalizată din organism.

Cu toate acestea, într-un singur caz medicii legiști au afirmat că: «moartea s-a datorat unor arsuri complicate cu sepsis în evoluția căruia a intervenit o insuficiență multiplă de organe și sisteme», însă nici aici nu a fost menționată cauzalitatea cu bacteriile contractate în spitalele românești. Mai mulți pacienți arși și-au pierdut viața în spitalele din țară, acolo unde au fost transferați.  Multe dintre victimele care au decedat mai târziu au avut infecții nosocomiale cu germeni multirezistenți. Însă, nu s-a știut până acum că toate autopsiile făcute au absolvit infecțiile nosocomiale de cauzalitatea morții, deci spitalele românești și Ministerul Sănătății sunt extrem de greu de acționat în judecată din această cauză. 

Familiile îndoliate acuză autoritățile că transferurile în străinătate au fost făcute prea târziu

În afară de acest proces, a mai fost intentat altul, în anul 2019, pe fondul faptului că nu s-a cerut declanșarea mecanismului european și că transferurile au fost întârziate, conform familiilor îndoliate. Dar oncluziile medicilor legiști pun într-o lumină favorabilă instituțiile și persoanele care pot fi cercetate în acest dosar. La acea vreme, înainte de trasferul pacienților în străinătate, autoritățile declarau că spitalele din România sunt capabile să îi trateze pe arșii de la Colectiv la fel de bine ca cele din Germania.

În primul caz din cele 23, medicul legist a ignorat în totalitate bacteriile descoperite în spital.

«Victimă de 33 de ani, internată la Spitalul de Urgență Floreasca, cu arsuri pe 32% din suprafața corpului. A fost tratată aici până pe 11 noiembrie 2015, când a fost transferată la un spital din Franța. În actele medicale, ce se află în dosarul Colectiv de la Curtea de Apel București, se regăsesc analizele bacteriologice efectuate de medicii de la Floreasca prin care au fost evidențiate în secrețiile traheale și în aspiratul bronșic culturi cu germenii multirezistenți la antibiotice: Acinetobacter baumannii, Klebsiella spp și Pseudomonas spp. Probele au fost prelevate începând cu 3 noiembrie 2015.

Legistul Adrian Sârbu nu a preluat nicio informație în raportul medico-legal și nici nu a efectuat vreun examen bacteriologic post-mortem», se arată în articolul lui Tolontan. 

Tot la Spitalul Floreasca a fost internat și un tânăr de 22 de ani care a luptat cu moartea mai bine de patru luni și care avea arsuri pe circa 50% din suprafața corporală.

Acesta a fost infectat cu bacteria Acinetobacter baumannii. Medicii secției de chirurgie plastică condusă de doctorul Ioan Lascăr i-au administrat abundent antibioticul Colistin.

Legistul Gabriel Gorun care i-a efectuat autopsia nu a solicitat examene bacteriologice, însă a menționat în raportul autopsiei toți germenii consemnați în dosarul medical. Legistul a concluzionat că decesul a survenit în urma complicațiilor pulmonare. Toate cele 23 de cazuri sunt similare.

Un alt caz din cele 23 este al unei victime de 37 de ani. Examenul bacteriologic solicitat de legist arată culturi de Klebsiella spp în plăgi și secrețiile pulmonare. Medicul legist Cristian Stan a consemnat în raport că „moartea s-a datorat insuficienței multiorganice acute, consecința unor arsuri de gradul II-III pe circa 40% din suprafața corporală și arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare, complicate cu evoluție toxico-septică”.

Citește și

Coșmarul pe care îl trăiește zilnic o mamă care și-a pierdut copilul în „Colectiv”

El a fentat moartea la Colectiv. O ceartă cu părinții l-a salvat