Raport: România va fierbe la propriu, jumătate dintre locuitorii urbani vor suporta călduri extreme

Oraşele României se pregătesc pentru veri tot mai greu de suportat, pe fondul accelerării schimbărilor climatice. Jumătate din populaţia urbană va fi expusă valurilor de căldură extremă, în următoarea perioadă. În marile aglomerări, efectul de insulă de căldură va amplifica temperaturile cu până la 8 grade faţă de zonele rurale.

Bucureştiul este deja unul dintre cele mai vulnerabile exemple. Raportul „Starea Climei România 2025” indică o presiune tot mai mare asupra sănătăţii, infrastructurii şi economiei. Adaptarea nu mai este opţională, ci o condiţie de supravieţuire urbană.

Oraşele, prinse în capcana căldurii

Jumătate din populaţia urbană a României (50%) va fi afectată de valuri de căldură extreme, până în anul 2040, iar diferenţa maximă de temperatură dintre centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană (ICU) este cuprinsă între +3 şi +8 grade, reiese din datele cuprinse în ediţia a II-a a raportului "Starea Climei România 2025: Unde suntem şi încotro mergem". „Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulţi ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile şi tot mai frecvente.

Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitaţiile intense şi fenomenele meteo neobişnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură şi comunităţi, inclusiv în România.

În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor şi al provocărilor, dar şi al lecţiilor importante despre adaptare, rezilienţă şi nevoia de acţiune informată", susţin specialiştii platformei InfoClima România, într-un articol de specialitate, publicat la finele anului trecut, informează Agerpres. Potrivit raportului, temperatura medie anuală înregistrată la nivel naţional, în 2024 faţă de perioada 1971 - 2000, este de +3,1 grade Celsius. De asemenea, documentul dezvăluie că 41 de luni este durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României, în perioada martie 2022 - iulie 2025, timp în care peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe au fost raportate în 2024, printre care mai mult de 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitaţii extreme.

Valuri de căldură extremă până în 2040

Prognozele pentru următorii ani relevă faptul că, până în 2040, jumătate din populaţia urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.

„Creşterea temperaturilor medii, frecvenţa mai mare a valurilor de căldură, alternanţa dintre perioade de secetă severă şi episoade de precipitaţii intense, precum şi impactul asupra resurselor de apă, agriculturii şi sănătăţii populaţiei evidenţiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului naţional în faţa riscurilor climatice.

Datele şi analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative.

În acelaşi timp, 2025 a subliniat importanţa monitorizării ştiinţifice, a comunicării corecte a informaţiilor climatice şi a integrării acestora în politicile publice.

Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opţiune.

Lecţiile anului 2025 indică faptul că rezilienţa climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorităţi şi societate, precum şi de transformarea informaţiei climatice în decizii concrete şi acţiuni pe termen lung", notează experţii InfoClima România.