Raportul MCV: România a rămas în urmă cu rezolvarea unor puncte cheie

Comisia Europeană a prezentat primul raport MCV pe anul 2017 şi a arătat condiţiile pe care ţară noastră trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

Acest raport priveşte retrospectiv la progresele înregistrate de România în ultimii 10 ani şi, concluzionează că, în ciuda lucrurilor pozitive, viteză cu care acestea au fost implementate nu a fost cea dorită.

Comisia a lăudat activitatea DNA-ului şi progresele înregistrate în lupta pentru combaterea corupţiei la nivel înalt.

Ce recomandări trebuie să respecte România pentru a ieşi din monitorizarea MCV:

1. Asigurarea unui proces judiciar și transparent şi mai efficient, punând mai mult în valoare capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Întocmirea de rapoarte şi de monitorizări. Impactul noilor modificări ale Codurilor Penale şi Civile.

2. Înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în verificarea activelor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, pentru a emite decizii obligatorii în baza cărora se pot adopta sancţiuni în cazul nerespectării.

3. În baza progresului deja făcut, continuarea investigaţiilor profesioniste, non-partizane, cu privire la acuzaţiile din zona marii corupţii.

4. Adoptarea de măsuri suplimentare cu privire la prevenirea corupţiei.

În ciuda progreselor făcute în ultimii 10 ani, Comisia Europeană remarcă faptul că România a rămas în urmă cu rezolvarea unor puncte cheie, iar concluzia raportului nu poate fi aceea că benchmark-urile din acest moment au fost îndeplinite cu succes.

Raportul MCV a făcut referire şi la proiectul OUG a Guvernului Grindeanu. Raportul menţionează faptul că „în Parlament, la sfârşitul anului 2016, se acordă atenţie unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupţie, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea şi una de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedura Penală.”

În raport mai este menţionat faptul că, în recomandările sale din iulie 2013, Comisia a arătat că se aşteaptă ca miniştrii să dea exemplu în ceea ce priveşte respectarea normelor de integritate şi că acelaşi lucru ar trebui să fie posibil în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. „Acestea sunt elemente de o mare importanță pentru credibilitatea Guvernului şi a Parlamentului în faţa opiniei publice”, concluzionează raportul.