Răsturnare de situație! S-a aflat ora la care a murit Ștefania Szabo. Care sunt ultimele rezultate ale autopsiei

Misterul morții doctoriței Ștefania Szabo, medic chirurg și director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, se adâncește pe măsură ce apar noi detalii din anchetă. La mai bine de o lună de la tragedie, primele concluzii ale autopsiei clarifică anumite aspecte, însă lasă deschise numeroase semne de întrebare.

Potrivit raportului medico-legal, decesul ar fi avut loc în jurul orei 01:00, la scurt timp după ce medicul își efectuase ultimul consult — în intervalul 00:00 – 00:30 — și se retrăsese singură în camera de gardă. Rezultatul contrazice primele ipoteze formulate de colegii ei, care indicau spre un posibil infarct sau accident vascular provocat de surmenaj.

Legiștii nu au identificat nicio leziune sau modificare care să susțină un eveniment cardiovascular ori neurologic. În schimb, concluzia preliminară a fost una tulburătoare: plămânii doctoriței „au rămas fără aer”, fără ca necropsia să poată explica, în această etapă, ce anume a provocat blocajul respirator.

În camera de gardă, anchetatorii au descoperit o seringă goală și mai multe cutii cu sedative puternice și medicamente din categoria anestezicelor, ceea ce a ridicat imediat suspiciuni privind administrarea unei substanțe extrem de toxice.

De altfel, la finalul lunii octombrie, surse din anchetă declarau, pentru Antena 3 CNN, că în organismul medicului a fost depistat un anestezic potent, iar varianta intoxicației medicamentoase a devenit ipoteza principală a investigației.

Doctorița era moartă de cinci ore când a fost găsită

În dimineața zilei de 28 octombrie 2025, o asistentă a intrat în camera de gardă alertată de soneriile telefonului care suna insistent. Ștefania Szabo era deja decedată de aproximativ cinci ore, potrivit estimării medico-legale. Un coleg ar fi recunoscut că i-a oferit doctoriței o doză dintr-un anestezic puternic, provenit din stocul de urgență al Unității de Primiri Urgențe, înainte de deces. Informația este verificată în cadrul anchetei, care deocamdată se desfășoară In rem pentru ucidere din culpă.

Biroul medicului a fost sigilat, iar anchetatorii au ridicat mai multe probe relevante. Deși autopsia este finalizată, dosarul nu poate fi închis până la finalizarea analizelor toxicologice, singurele în măsură să stabilească fără dubiu cauza morții și modul în care substanța identificată în corpul ei a contribuit la oprirea respirației.

De ce autopsia nu poate spune dacă un medicament a provocat moartea

În mod frecvent, necropsia evidențiază schimbări anatomice vizibile — hemoragii, rupturi, infarct, leziuni ale organelor — însă intoxicațiile medicamentoase nu lasă întotdeauna urme la nivel macroscopic. În cazul medicamentelor care acționează asupra sistemului nervos central sau asupra funcției respiratorii, mecanismul morții este adesea biochimic, nu structural.

În astfel de situații, legiștii pot observa doar efectul final asupra organismului – de exemplu, plămâni colabați sau lipsiți de aer –, însă nu pot identifica prin autopsia clasică mecanismul molecular care a determinat oprirea respirației. Intoxicațiile medicamentoase acționează adesea la nivel biochimic, iar aceste procese nu lasă urme vizibile cu ochiul liber în structura organelor.

Moartea provocată de o substanță toxică poate surveni prin depresie respiratorie severă, tulburări acute de ritm cardiac sau inhibarea centrilor nervoși responsabili de controlul respirației. Toate aceste mecanisme funcționează „invizibil”, blocând funcțiile vitale fără a produce leziuni anatomice clare care să poată fi identificate imediat la necropsie.

Din acest motiv, analizele toxicologice sunt esențiale pentru stabilirea adevărului în cazurile suspecte. Ele presupun testarea sângelui, urinei, părului și a altor lichide biologice pentru a depista urme ale substanței administrate, metaboliții acesteia și eventualele c

Ce înseamnă intoxicația cu propofol — medicamentul suspectat în acest caz

Propofolul este un anestezic intravenos utilizat în chirurgia generală și în procedurile de sedare profundă. Administrat corect, sub monitorizare strictă, este sigur. Însă, în doze mari sau administrat fără supraveghere, poate avea efecte letale.

Propofolul acționează rapid asupra sistemului nervos central, inducând somn profund și relaxare musculară totală. Principalul risc este depresia respiratorie: pacientul încetează să mai respire spontan, ceea ce poate duce la asfixie în câteva minute dacă nu este ventilat mecanic. De asemenea, poate provoca scăderi bruște ale tensiunii arteriale, oprirea inimii sau aritmii severe.

În lipsa unui medic anestezist și a aparaturii de monitorizare, intoxicația cu propofol devine extrem de periculoasă. Tocmai de aceea, anchetatorii analizează atent urmele medicamentului în organismul Ștefaniei Szabo pentru a stabili dacă administrarea propofolului a fost accidentală, voluntară sau neglijentă și ce rol a avut în producerea morții.