S-a ales praful de marele proiect al lui Ceaușescu: București, port la Dunăre

Bucăţi de piatră şi de fier răsar ici-colo. Sub picioarele noastre sunt şanţuri ciudate care nu duc nicăieri. Nu sunt vestigii arheologice, sunt urmele portului 1 Decembrie, care ar fi trebuit să fie punctul terminus al canalului Dunăre-Bucureşti. Reporterii Click! au fost să vadă ce a mai rămas din proiectul lui Ceauşescu, pe care vrea să îl învie primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

4 octombrie 1986. Nicolae Ceauşescu a venit să inspecteze lucrările la portul care urma să aducă vapoarele de pe Dunăre la porţile Capitalei, cu ajutorul râului Argeş. Pe şantier lucrează 5.000 de oameni, sunt 40 de macarale, zeci de barăci şi cămine au fost construite în câmpul dintre localităţile Dărăşti şi 1 Decembrie pentru a adăposti muncitorii aduşi din toată ţara. Mai-marii giganticului proiect îi raportează mândri că este gata 70 la sută din plan, adică, nu doar portul, ci şi ecluzele de la Copăceni şi Grădiştea şi barajul de la Mihăileşti.

 „Şase autobaze erau făcute doar pentru a putea coordona cele 1.000 de vehicule care deserveau şantierul. Erau utilaje şi oameni, câtă frunză şi iarbă”, ne povesteşte Adrian Oană, viceprimarul din 1 Decembrie, născut şi crescut în zonă. După fix 30 de ani, reporterii Click! au venit să vadă ce s-a ales de proiectul canalului Dunăre-Bucureşti.

„Portul a fost furat cu totul! Era chiar şi un tren care a fost montat pe şantier pentru a deservi portul şi au dispărut într-o noapte vagoanele şi locomotiva. Nu mai vorbesc de macarale, staţii de betoane, dale de beton, chiar şi taluzurile au fost sparte şi cărate noaptea”, ne povesteşte edilul. Din vechea intrare pe şantier a rămas doar o cabină plină de buruieni şi moloz şi o barieră ruginită. Deşi sătenii povestesc că toată zona era asfaltată şi betonată pentru lucrări, acum este iar câmp, pentru că după Revoluţie au apărut pe cursul Argeşului balastiere, iar maşinile care le deserveau au făcut praf tot.

Proaspăt instalat în funcţie, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a scos de la naftalină proiectul, despre care a declarat că este posibil şi necesar. ”Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil care ar lega practic Bucureştiul de Marea Neagră. Pe acest curs de apă, cu o lungime de peste 70 de km, s-ar putea instala şi câteva hidrocentrale care ar produce energie”, a declarat edilul Gabriela Firea, care a anunţat că a luat deja legătura cu reprezentanţii UE. Autorităţile din comuna 1 Decembrie de abia aşteaptă să înceapă lucrările. ”Ne rugăm la Dumnezeu să reuşească demersul. Ar crea locuri de muncă, ar ecologiza zona, care acum e focar de infecţie”, se bucură Adrian Oană. Potrivit calculelor avansate de primarul Firea, lucrarea ar costa 1,5-1,7 miliarde de euro.

Aşa trebuia să arate canalul Dunăre-Bucureşti