Scandal pe Programul Rabla pentru Electrocasnice. ”Dăunează mediului înconjurător, iar statul nu educă populația să recicleze”

Scandal pe Programul Rabla pentru Electrocasnice. Cei care colectează aparatura veche spun că statul nu educă populația să recicleze, iar oamenii o fac doar pentru bani, atunci când au loc programele specifice.

Programul Rabla pentru Electrocasnice este inițiativa Ministerului Mediului, prin care statul acordă vouchere în valoare de 75 de milioane de lei populației pentru achiziționarea de electrocasnice noi, din clase energetice superioare.

Organizațiile care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice trag un semnal de alarmă asupra consecințelor negative pe care un astfel de program îl are pe termen lung asupra mediului înconjurător și asupra educației populației.

“Deși este un program care are ca efect măsurabil colectarea deșeurilor de echipamentr electricr și electronicr (DEEE) și este prezentat ca fiind un demers pentru a eficientiza consumul de energie electrică, pe termen lung acest program de Buy Back este ineficient și chiar periculos pentru mediul înconjurător. Când predau un echipament electric sau electrocasnic vechi și nefolosit, majoritatea oamenilor așteaptă să primească foloase materiale, mai exact un voucher valoric. Programul Rabla pentru Electrocasnice face exact acest lucru și contravine tuturor eforturilor de educare și conștientizare a populației pe care noi, prin intermediul Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate a Producătorilor (OTR), le desfășurăm. Vom ajunge în situația în care cei care dețin în casă astfel de echipamente nu le vor mai oferi spre reciclare, ci le vor păstra până când va apărea un operator economic dispus să le acorde un avantaj financiar. Acele deșeuri de echipamente electrice și electronice, păstrate în casă, uneori chiar ani buni, sunt deșeuri periculoase pentru sănătate. În plus, păstrarea nu ajută deloc economia circulară. Doar prin reciclare, deșeurile pot redeveni materii prime și vor reintra astfel în circuitul de producție”, a explicat Cristian Pocol, președintele Asociației Respo.

Programul Rabla pentru Electrocasnice a debutat în anul 2018 cu un buget de 20 de milioane de lei, a ajuns la 40 milioane lei în 2019, a fost întrerupt în 2020 din cauza pandemiei. Anul acesta a fost reluat cu un buget de 75 de milioane de lei, valoarea voucherelor ajungând acum la 500 lei.

Pericol să nu respectăm directivele Comisiei Europene

Din păcate, astfel de programe de stimulare a consumului vor duce, în timp, la creșterea cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice păstrate în casele românilor, spun specialiștii. 

“Oamenii trebuie să înțeleagă că un OTR încasează între 10-23 de lei pentru un frigider vechi, care cântărește în jur de 50 de kilograme, în această sumă intrând costurile de colectare, transport și reciclare. Dacă oamenii se învață să primească cel puțin 100 de lei pentru un produs similar devenit DEEE atunci se va încetini considerabil ritmul de reciclare  în România și vom ajunge în imposibilitatea de a respecta directivele Comisiei Europene”, mai spune președintele Asociației Respo.

Uniunea Europeană acordă mare atenție pactului Green Deal pentru o economie circulară, iar implementarea sistemelor de colectare a echipamentelor vechi este o necesitate. Oamenii și, deoportivă, companiile, trebuie să deprindă obișnuința de a oferi spre reciclare astfel de deșeuri de echipamente, să nu le păstreze în sedii sau locuințe și nici să le arunce la gunoi necontrolat.

Obișnuința de a preda un astfel de echipament doar pentru a primi în schimb un bon valoric nu este astfel constructivă.

Doar 20% din deșeuri au fost colectate și tratate în 2019

“Este o diferență între programele de tip Take Back și cele de tip Buy Back. Take Back se aplică atunci când, pentru a cumpăra un produs electronic nou, cumpărătorul trebuie să ducă obligatoriu unul vechi la schimb, fără însă a primi o sumă de bani pe el. El chiar va plăti o taxă suplimentară dacă nu oferă la schimb un produs. Multe țări dezvoltate au implementat un astfel de sistem Take Back. Chiar și așa, nu a fost suficient pentru Marea Britanie, de exemplu, care nu a reușit să atingă ținta minimă de colectare în anul 2020. La nivel mondial, în 2019 mai puțin de 20% din DEEE generate au fost colectate și tratate în circuitul formal. Prin urmare, soluția pe termen lung este să educăm populația să ofere spre reciclare astfel de deșeuri în mod firesc și oricând, să devină un comportament normal, nu să fie stimulați doar de faptul că vor primi cândva un bon valoric pentru a cumpăra un produs nou și scump”, continuă Cristian

Care este situația României legat de colectarea aparaturii vechi

Deși tarifele de gestionare a deșeurilor au fost aproape la fel ca cele din anul 2007 și ținta minimă de colectare era calculată la 45% din media volumelor puse în piață în 3 ani anteriori, România a reușit în 2019 să adune un total de 86.000 tone DEEE față de o țintă de colectare națională de 104.000 tone.

Pentru acest an, țara noastră are o țintă minimă de colectare de 65% din media volumelor puse în piață din ultimii 3 ani, cu o valoare aproximativă de 160.000 de tone.

Legislația a fost modificată atât din perspectiva modului de calcul al țintei minime de colectare pentru DEEE cât și din punctul de vedere al penalităților impuse de autorități în cazul neîndeplinirii acestor ținte minime de colectare.

În prezent, aceste penalități ajung la 4 lei/kg DEEE în sarcina OTR-urilor care nu-și îndeplinesc targetul. 2021 este primul an în care aceste penalități sunt calculate de către Administrația Fondului de Mediu.

Citește și: 

Rabla pentru electrocasnice 2020. Ce valoare au voucherele și care este procedura

Programul ”Rabla pentru electrocasnice” a fost modificat. Cum se acordă bonurile valorice și care este valoarea lor