Scenarii posibile. Ce şanse are PSD să o demită pe Kovesi cu mâna CCR?

Magistrații de la Curtea Constituțională a României (CCR) vor tranșa revocarea șefei DNA, Codruța Kovesi. Președintele Iohannis a refuzat să o revoce, iar Guvernul a anunțat că va sesiza CCR, ba, mai mult, chiar ministru Tudorel Toader va merge la Curte pentru a pleda pentru înlăturarea șefei DNA.

Ziarul ”Adevărul” a consultat specialiștii în Drept Constituțional. Unii susţin că magistraţii CCR n-au cum să-l oblige pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe şefa DNA. De partea cealaltă, juriştii Guvernului mizează pe o decizie a CCR care l-a transformat deja pe Iohannis în preşedinte-notar.

Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională (CCR) refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. În mod formal, premierul Viorica Dăncilă se va adresa Curţii, dar argumentele vor fi formulate de ministrul justiţiei, Tudorel Toader. Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că sfetnicii ministrului justiţiei au scris deja sesizarea pe care Guvernul o va trimite în scurt timp la Curte.

Tudorel Toader nu doar că s-a ocupat de elaborarea argumentelor juridice, ci va merge el însuşi în faţa judecătorilor CCR pentru a susţine sesizarea Guvernului. Guvernul va sesiza CCR pe motiv de conflict juridic de natură constituţională.

Pe scurt, Tudorel Toader susţine că refuzul preşedintelui Iohannis de a accepta revocarea şefei DNA la propunerea ministrului justiţiei a născut un conflict între două instituţii: Guvern şi Preşedintele României.

Opiniile specialiștilor sunt împărțite

Însă avocatul Elenina Nicuţ susţine că refuzul preşedintelui nu declanşează un conflict de natură constituţională. „Definiţia pe care chiar CCR a dat-o în 2009, şi care a fost reluată în 2017, spune că există conflict de natură constituţională numai atunci când sunt vizate situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei. Deci putem vorbi de conflict atunci când instituţiile statului acţionează sau, dimpotrivă, nu acţionează, astfel încât încalcă atribuţii care decurg direct din Constituţie, nu din lege. Repet, din Constituţie, nu din lege. Or, aşa-zisul conflict despre care vorbeşte Guvernul nu decurge direct din Constituţie, ci  dintr-o lege“, a declarat, pentru „Adevărul“, Elenina Nicuţ.

Expertul anticorupţie Laura Ştefan susţine, de asemenea, că e perfect constituţional ca şeful statului să refuze propunerea de revocare venită din partea Ministerului Justiţiei. „Preşedintele are dreptul legal de a decide cu privire la revocare. Decizie înseamnă da sau nu. El nu e un simplu notar care ştampilează cererea Minisiterului Justiţiei. Această procedură care implica trei jucători – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Preşedinte - a fost gândită astfel încât să asigure echilibrul şi stabilitatea în cadrul Ministerului Public. Asta e legea şi cei cărora nu le convine ar fi bine să îşi amintească faptul că nu tot ce nu le place e neconstituţional“, a scris Laura Ştefan pe Facebook.

În schimb, fostul ministru al justiţiei, senatorul PSD Robert Cazanciuc, mizează pe o decizie a CCR care i-a amputat deja din puteri preşedintelui Iohannis.

Pe ce se mai bazează PSD?

Pe o formulare imprecisă din Legea (303/2004) care detaliază procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetul General. În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA.

Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă“, a spus Zegrean, citat de adevarul.ro.